duminică, 31 decembrie 2023

La mulți ani! 2024



S-a întâmplat să ajung în aceste zile dintre ani la expoziția Salvador Dali de la Arcub și să văd și câteva lucrări cu simbolul artistului pe care îl îndrăgesc cel mai mult, ceasul topit, ceasul care curge. Un ceas deformat, moale, ce măsoară un timp fluid, care își schimbă forma în permanență și curge pe înțelesul fiecăruia dintre noi. 2023 a fost și el undeva în acest timp și a dansat în ritm propriu și pentru mine, eu cu familia mea, eu cu profesia mea, eu cu grădina mea. Nu e cazul să fac acum un bilanț, cei care mă urmăriți m-ați văzut și vă sunt recunoscătoare pentru aprecierile primite. Sper să ne reîntâlnim sănătoși în cât mai multe întâmplări din 2024, la mulți ani! 

joi, 28 decembrie 2023

Încă o școală colorată

 Am primit acest mesaj și fotografii în această dimineață și le împărtășesc cu voi: 

„Influențați de toate recomandările dumneavoastră referitoare la aspectul școlilor din țara noastră, am decis să luăm și noi atitudine.

Am profitat de prezență Bookland în școala noastră,  de echipa de muncitori care ne-a ascultat dorințele și am creat un portofoliu de lucru. Am ales culori, design, figuri, modele. Fiecare clasă are câte un model diferit, holurile sunt viu colorate, avem raze de soare, cuburi de Tetris, buline. Suntem fericiți că elevii noștri se pot bucura de asemenea condiții la școală, că asta înseamnă să depășești puțin barierele vechiului mediu educațional, sperând că am înțeles care este drumul către starea de bine în școală, totul începe cu starea elevilor.

La acest proiect de renovare prin Asociația Bookland și la deciziile legate de culori, domnul director Costinel Gheorghe-Glăvan și cea care vă scrie, profesor Mihaela Mariana Muscalagiu, alături de colegii din școală, am lucrat mult, în strânsă legătura cu echipa de muncitori. 

Vă așteptăm în vizită la școala noastră, Școala Gimnazială Giubega, comuna Giubega, județul Dolj. Cu recunoștință, echipa de cadre didactice din Giubega.”

V-am zis că o să promovez școlile din mediul rural, sunt, poate paradoxal, deschizătoare de drumuri în educația de la noi. #școlirurale, #dăculoareșcoliitale












sâmbătă, 23 decembrie 2023

Crăciun luminat!


 

Am ieșit acum în #grădinaeducației cu o spiridușă (care nu e tristă, e doar pe gânduri, ce s-o mai întâmpla cu școala și educația în 2024🙂), special pentru a scrie un mesaj pentru voi, profesorii și directorii cu care am lucrat în acest an, prieteni mai de demult sau de mai deunăzi, cei pe care îi cunosc personal și cei pe care îi știu doar din online, foști elevi, colaboratori din diverse instituții și asociații cu care m-am intersectat în 2023, jurnaliști care au fost interesați de campaniile și ideile mele despre educație. Tuturor, vă doresc să aveți sărbători  liniștite, alături de cei dragi! Crăciun luminat!

miercuri, 13 decembrie 2023

A 19-a cancelarie altfel

 A 19-a cancelarie altfel din România se află în școala din comuna Blandiana și e cu fluturi și cu flori pe care o profesoară, Ioana-Gabriela Haţegan, le aduce pentru colegi în fiecare zi de luni. 






vineri, 8 decembrie 2023

miercuri, 6 decembrie 2023

Ce se testează? PISA 2022 (4)

 


PISA nu testează abilitatea elevilor de a reproduce cunoștințe, ci pe aceea de a aplica ceea ce au învățat în contexte noi și în viața de fiecare zi, căci aceasta este menirea educației în acest secol, în care top skills sunt gândirea critică, creativitatea și rezolvarea de probleme. Testele PISA nu pun elevii în situația de a da definiții, formule sau date, ci le solicită să compare, să reflecteze, să facă analogii, să interpreteze date, să gândească critic, să analizeze etc.

Pentru a avea rezultate bune la astfel de teste, în România este nevoie de o viziune (unde vrem să ajungem?) care să însemne o schimbare de paradigmă față de situația actuală din învățământ (am sperat să fie România educață, dar a eșuat), de curricula disciplinelor axate pe dezvoltarea acestor abilități, de modalități de evaluare a acestor abilități, de profesori formați pentru a dezvolta aceste abilități la clasă, de directori pregătiți să conducă școlile în direcția dorită, de sprijin masiv acordat copiilor din comunitățile dezavantajate. Iar toate aceste responsabilități sunt în ograda guvernanților. PISA este o OGLINDĂ a designului educației într-o țară. 

UPDATE: modele de teste PISA AICI

marți, 5 decembrie 2023

The best - PISA 2022 (3)



Întrebată ce fac țările  cu datele OECD, Tanja Bastianic, expert OECD, a răspuns azi la întâlnirea organizată de ME că fiecare face ce consideră necesar și o prioritate, de exemplu, dau mai multă autonomie profesorilor, pun educația ca punct primordial pe agenda guvernamentală sau îndreaptă ce nu merge. Coreea de Sud, de exemplu, care se află în top 10 PISA și în 2022 va introduce schimbări legate de starea de bine a elevilor, unde nu stau bine conform rezultatelor din acest an. Prin urmare, și cei mai buni acționează să le fie și mai bine. Anul acesta, cei mai buni, conform raportului PISA 2022, sunt:

La lectură:

  1. Singapore
  2. Irlanda
  3. Japonia
  4. Coreea
  5. Taipei chinezesc
  6. Estonia
  7. Macao
  8. Canada
  9. Statele Unite
  10. Noua Zeelandă

La matematică: 

  1. Singapore
  2. Macao (China)
  3. Taipei chinezesc
  4. Hong Kong (China)
  5. Japonia
  6. Coreea
  7. Estonia
  8. Elveția
  9. Canada
  10. Țările de Jos

La științe:

  1. Singapore 
  2. Japan 
  3. Macao (China) 
  4. Chinese Taipei 
  5. Korea 
  6. Estonia
  7. Hong Kong (China)
  8. Canada
  9. Finland 
  10. Australia  


„Stabilitate” și „reziliență” - PISA 2022 România (2)

Mă uit cum încearcă unii (părtași, de altfel, la răul făcut educației în ultimii ani) să salveze situația dezastruoasă arătată azi de rezultatele PISA 2022 și cu ce foc vorbesc despre „stabilitatea” și „reziliența” semnalate de raport pentru România. 

Stabilitatea de care vorbesc ei e, de fapt, încremenire într-un proiect prost (wow, ce mândru sunt că am luat nota 2 a doua oară, nu ca alții, care au scăzut de la 10 la 8), iar reziliența, câtă a fost ea în pandemie, nu se datorează sistemului și decidenților, care nu au făcut nimic semnificativ pentru a-i sprijini pe copii, ci profesorilor și directorilor de școli, care au învățat singuri să facă lecții online și au continuat procesul de învățare. Și se datorează și părinților, care nu i-au lăsat pe copii să dea greș și au fost lângă ei la greu. 

E incredibil cum se încearcă diminuarea dezastrului rezultatelor PISA 2022, în loc să recunoaștem că stăm foarte prost și să vedem ce putem face în viitor.


O nuielușă de Sf. Nicolae - PISA 2022 România(1)



Un ”cadou” sau, mai bine zis, o nuielușă de Sf. Nicolae pentru decidenți. Cum era de așteptat, rezultatele PISA date acum publicității arată că România se află pe penultimul loc în UE ( Bulgaria e pe ultimul) și pe locul 45 din 81 de țări participante. Suntem la mare distanță de ce înseamnă calitate în educație și nu am făcut nimic de-a lungul anilor pentru a îndrepta acest lucru. 

E un eșec al sistemului și al decidenților, de la toate nivelurile, președinte, miniștri, secretari de stat, consilieri, comisii parlamentare, universitari și ONG-uri care i-au susținut. Rezultatele PISA de astăzi sunt oglinda sistemului de educație din România, nicio evoluție în perioada 2018-2022. O demisie în masă ar fi mai mult decât necesară.

Nu mă miră aceste rezultate, am atenționat de atâtea ori că e nevoie de politici educaționale și măsuri de reformă consistente, care, din păcate, nu au apărut. Am spus imediat după rezultatele PISA 2018 (la fel de slabe) că e vremea să ne trezim după acest duș rece, să facem analize serioase și să luăm măsuri. Dar, ce să vezi, noi am pierdut vremea cu un proiect eșuat numit România educată și cu elaborarea unei legi irelevante pentru sistem. Păcat de copiii noștri, meritau altceva! Rezultatele PISA de astăzi sunt oglinda sistemului de educație din România. Nicio evoluție în perioada 2018-2022, o nuielușă de la Sf. Nicolae pentru decidenți. Demisia?

L.E. Întrebat ce s-ar putea învăța de la Singapore (locul I în clasament) Andreas Schleicher, directorul pe educație al OECD, a menționat următoarele: se studiază doar câteva discipline, dar în profunzime ( deci, nu mult și prost, ca la noi), profesorii sunt bine plătiți și există o cultură colaborativă în sistem.

Raportul poate fi citit aici: https://read.oecd-ilibrary.org/education/pisa-2022-results-volume-i_53f23881-en

luni, 4 decembrie 2023

PISA 2022 - avanpremieră

 Mâine, vom avea rezultatele testelor PISA 2022 la matematică, citire și științe, care vor indica, prin comparație, performanța sistemelor de învățământ din lume. Au participat la evaluare 690 000 de tineri de 15 ani din 81 de țări. Pe lângă testele propriu-zise date elevilor, evaluatorii au colectat și date de la elevi și directori referitoare la modul în care au făcut față pandemiei de COVID -19, prin urmare vom beneficia de cea mai amplă bază de date pe acest subiect la nivel global și vom putea vedea impactul acestei perioade nefaste asupra procesului de învățare. 


Vor fi publicate 2 volume, volumul 1 ”The State of Learning and Equity in Education” (care va conține rezultatele testelor și analize comparative cu PISA 2018, pe diverse categorii de elevi) și volumul 2  ”Learning During – and from – Disruption”, pe care mărturisesc că îl aștept cu nerăbdare, pentru că este dedicat, ați ghicit, dragii mei (mai ales cei care sunteți neîncrezători pe această temă) analizei stării de bine a elevilor. Acest volum ”will identify “resilient education systems” that maintained or promoted student learning, equity and well-being amid the disruption caused by COVID-19. Education systems will be scrutinised to see which maintained performance scores for all students, regardless of their socio-economic profiles, while keeping or boosting their sense of belonging at school.” La noi, starea de bine în școală nu e nici măcar menționată în vreun document, lege, program de guvernare, politici educaționale etc., ce să mai zic de măsuri și implementare. 

La ultima testare din 2018 sistemul de educație din România a obținut cel mai slab punctaj din cei 9 ani anteriori. Ținând cont de faptul că aceste rezultate nu i-au trezit la realitate pe decidenți, care nu au făcut nimic pentru a le îmbunătăți, probabil că și în acest an vom fi tot pe acolo, cu scoruri slabe, peste care vor trece, ca de obicei cu vorbe goale și promisiuni că „vom face”.

Pe mâine!

vineri, 1 decembrie 2023

România mea

România mea a avut mereu de-a face cu educația și sunt tristă că nu am reușit, în peste 30 de ani, să avem o direcție clară de schimbare, asumată de toată clasa politică, nu am reușit să avem politici educaționale moderne, nu pe hârtie, ci implementate la clase, nu am avut, cu mici excepții, echipe ministeriale care să dorească și să și fie capabile să facă o reformă profundă, împreună cu școlile și cu profesorii acestei țări, pentru FIECARE copil, cum spun eu. 

România mea sunt profesorii și directorii care își fac treaba bine în fiecare zi, oriunde ar fi ei, într-un sat de munte sau în centrul Bucureștiului, oameni cărora le pasă cu adevărat de această țară, de copii și de educație.

România mea sunt cei (foarte puțini, de altfel) care în ultimii 3 ani au arătat solidaritate, au dat din timpul lor pentru educație, i-au sprijinit cum au putut pe profesori, pe directori și pe elevi (lăsați singuri de decidenți ) să facă față vremurilor grele pe care le trăim. 

România mea e speranța care ne-a ținut pe mulți aici, deși am fi putut să plecăm din țară oricând și am fi reușit oriunde. Mereu a fost câte ceva de făcut aici pentru educație, iar acest lucru ne-a dat multora ARIPI și ne-a motivat să mergem mai departe. 

Stau în grădină, în colțișorul meu preferat de Românie care mi-a fost oază în vremuri grele, mă uit la un aster încă înflorit, mă fac că nu văd marea de festivisme de pe facebook și citesc cu SPERANȚĂ și cu mare drag un mesaj pe care l-am primit ieri pe mail: „ Având în vedere că am discutat și cu Ministrul Educației, domnul Dan Perciun, care a manifestat un interes deosebit pentru această temă, mai ales după ce i-am oferit și lui cartea "Hai cu starea de bine în școală!", am considerat că o întâlnire la Minister ar aduce o contribuție semnificativă la eforturile noastre de îmbunătățire a stării de bine în învățământul din Republica Moldova.” 

La mulți ani, România mea!

luni, 13 noiembrie 2023

Cum să ajungă politicile publice educaționale la clase


 

Astăzi, s-a lansat oficial un raport foarte bun al Băncii Mondiale (”Making Teacher Policy Work”), dedicat unei teme la care ar trebui să reflectăm în fiecare zi, bine, nu noi, ci decidenții pe educație, și anume, de ce, în ciuda faptului că există politici educaționale tot mai bune și mai eficace, efectul la clasă nu este pe măsură și nu vedem schimbări majore în procesul de predare-învățare. L-am primit pe mail, de la angajați ai BM cu care am lucrat în diverse proiecte. 

Acum câțiva ani, alături de o echipă grozavă și experți internaționali, am susținut un curs dedicat politicilor educaționale pentru personalul ME, inspectori școlari generali și pentru management din toată țara. Echipa de patru a derulat cursul pe 4 module, urmând ciclul politicilor, formulare, implementare, management strategic și monitorizar&evaluare. În modulul despre implementarea politicilor (adică, drumul de la ce există pe hârtie, la ce ajunge în școli) au fost introduse și ideile lui M. Fullan, de exemplu, aceea că “dacă profesorii, directorii și alți actori din domeniul educației  nu înțeleg și nu împărtășesc semnificația unei politici educaționale, este puțin probabil ca aceasta să fie pusă în aplicare.” Exact ce se întâmplă la noi, de foarte mult timp. Decidenții nu au ajuns la inima și mintea profesorilor, aceștia nu au încredere în ce li se spune de sus și, prin urmare, nu au existat schimbări vizibile în sistem. Le spuneam la curs participanților că, pentru a avea o implementare de succes, trebuie să își pună întrebările acelea comune, dar esențiale – ce, când, cine, cu ce, cu cine, cum? și să se asigure că realizează:

a)dezvoltarea capacității instituționale, prin pregătirea organizațiilor responsabile cu punerea în aplicare/ implementatorilor pentru a infuza schimbarea în practicile lor curente, prin furnizarea unor informații relevante cu privire la schimbările care trebuie implementate; 

b)dezvoltarea abilităților personalului pentru a face față noilor cerințe;

c)dezvoltarea unei culturi de sprijinire a implementării politicilor.

Când vorbim de bariere în implementare, cercetarea a identificat că (Dr. Wayne E. Wright): ”profesorii niciodată nu au înțeles cu adevărat schimbarea. Profesorii nu au știut cum să folosească noua pedagogie/abordare. Materialele necesare pentru implementarea schimbării propuse nu au fost disponibile. Cultura și organizarea instituțională a școlii nu erau în concordanță cu cerințele noii politici. Profesorilor le-a pierit entuziasmul și și-au pierdut motivația de a pune noile idei în practică.”

Astăzi, Banca Mondială ne invită să punem accent pe sprijinul acordat profesorilor pentru a aduce la clasă politicile educaționale și prezintă două direcții de acțiune pentru a înlătura obstacolele:

1.politicile să fie clare, realizabile și compensatoare pentru a fi implementate la nivelul individual, al profesorilor (țintesc niște nevoi identificate și au planuri clare de implementare).

2.să fie operational fezabile și acceptate din punct de vedere politic (există resursele necesare, datele de care este nevoie, managementul este unul strategic, avem acord politic pentru politica respectivă și există  consens cu toate părțile implicate). 

Dacă doriți să citiți raportul, click: AICI



De Ziua Bunătății



World Kindness Day azi, 13 noiembrie, o zi internațională introdusă de diverse ministere înțelepte din lume în calendarul național al școlilor. BUNĂTATEA e o valoare foarte necesară în aceste vremuri, ar trebui să se afle în profilul de formare al absolventului și să fie chiar una dintre prioritățile educației. Dincolo de persoane informate și cu competențe dezvoltate pe disciplinele din programele de studiu, cred că realitatea acestor zile ne arată că avem nevoie de oameni buni, atenți la nevoile altora, grijulii cu ei înșiși, cu cei din jur, cu comunitatea și lumea în care trăiesc, cu natura din care fac parte. 

Aș include bunătatea și în textele misiunilor școlilor, pentru că rostul școlii de azi, pe lângă învățare, este și de a forma oameni care știu să iubească, cărora le place pacea, care știu să vindece, să repare și, de ce nu, să spună povești. 

În linkul din primul comentariu găsiți două modele de activități pentru această zi sau săptămână. Dacă veți face așa ceva, dați un semn, mi-ar plăcea să văd cum a fost, succes!

Iată doar 3 idei pe care le-am văzut la alții și prin care puteți aborda această temă în școli:

1. Începând de azi, timp de două săptămâni sau o lună nu se mai dau teme pentru acasă, ci copiii sunt îndemnați ca, în timpul liber, să facă fapte bune pentru oamenii din comunitate și să țină un jurnal despre cee ace fac, un ”Kindness Diary”, în care notează ce fac în fiecare zi și pe care îl dau la semnat părinților. E o idee care nu îmi place doar pentru valorile pe care le transmite către copii (”you can be the reason somebody smiles today & you can help make this world a better place for others & for yourself”), ci pentru modul foarte bine gândit, planificat și organizat în care se derulează, care nu e unul de fațadă, să dea bine în pozele de pe facebook, ci unul care are în spate o filosofie anume, asumată prin chiar misiunea școlii. Nu e show, ci sunt obiective educaționale clare de atins și sunt competențe anume de dezvoltat.

photo credits: Bloomfield Elementary School
photo credits: Bloomfield Elementary School


2. Grădina bunătății și realizarea unui panou cu produsele elevilor în clasă sau în școală. Activitatea are loc la finalul unei „Săptămâni a bunătății” organizate în școală sau în clasă, iar florile din „Grădina bunătății” vor descrie faptele bune pe care elevii le-au făcut în școală/ clasă și în afara ei, în săptămâna respectivă. Dacă veți face așa ceva, dați un semn, mi-ar plăcea să văd cum a fost, succes! 

3. Trimiteți un mesaj compliment pe mail sau telefon unui coleg de cancelarie sau de clasă sau scrieți unul pe o hârtie inimioară, de exemplu, pe care să îl oferiți colegilor sau prietenilor.


duminică, 12 noiembrie 2023

O idee de temă pentru acasă

L-am văzut aseară, mi-a plăcut foarte mult și mă gândeam că, dacă aș mai fi profesoară la liceu sau chiar la gimnaziu, le-aș da ca temă elevilor să îl vizioneze într-un weekend sau în două și am discuta apoi la clasă despre tragediile aduse de războaie (cât de actuală e tema!), despre reziliență și speranță în vremuri grele, despre omenie și intoleranță extremă, despre patriotism adevărat, și nu unul lozincard, despre solidaritate, iubirea aproapelui și câte altele. Le-aș recomanda apoi să citească și cartea cu același titlu, „Toată lumina pe care nu o putem vedea”, scrisă de Anthony Doerr (Premiul Pulitzer pentru literatură), care a fost tradusă și în limba română, un bestseller cu multe premii în portofoliu - Andrew Carnegie Medal for Excellence in Fiction 2015, Australian International Book Award 2015, bestseller nr. 1 New York Times, cartea anului 2014 la Hudson Booksellers, cartea anului 2014 la New York Times Book Review etc.

Aș porni discuția cu întrebarea „care credeți că este semnificația titlului, ce înseamnă lumina pe care nu putem vedea?”

miercuri, 8 noiembrie 2023

Nobelul pentru educație - Global Teacher Prize 2023


 And the winner is....Sister Zeph, Pakistan. Câștigătoarea Global Teacher Prize 2023, un fel de Nobel pentru educație. Ce viață, ce carieră! Într-o lume în care alți oameni omoară oameni, ea se luptă pentru educația copiilor și a comunității. „Felicitări”e un cuvânt prea mic!

„După ce a fost bătută și umilită de profesoara ei în fața colegilor de școală când era mică, sora Zeph și-a deschis propria școală în curtea casei, când avea doar 13 ani, învățând singură și primindu-i la școală și pe copiii din localitate. A început să lucreze încă din copilărie pentru a-și finanța școala și a mers din ușă în ușă pentru a găsi elevi. Deși școala ei nu avea facilități de bază, ea spune că „avea respect, egalitate, dragoste și pasiune pentru toți elevii, pasiune care avea să facă istorie în viitor”. A continuat să predea singură, lucra 8 ore pe zi, preda 4 ore la școala ei și 4 ore învăța noaptea, citind ziare și ascultând știri în limba engleză, pentru a-și îmbunătăți cunoștințele și abilitățile de vorbire, deoarece nu era nimeni educat în familia ei sau în cartier, la acea vreme. În prezent, are 26 de ani de când predă și a devenit o persoană extrem de influentă.




În 2006, bărbați înarmați au atacat casa lui Sister Zeph pentru că a avut curajul să le învețe carte pe fete, așa că a trebuit să părăsească satul împreună cu familia. S-a reîntors după șase luni și atunci a decis să nu-și mai lase niciodată elevii singuri. În 2010, a absolvit un master în științe politice la Universitatea din Punjab, continuând să lucreze acasă cu peste 100 de elevi. A folosit mult tehnologia, învățând de pe internet și împărtășind cunoștințele cu elevii săi. Fără nicio pregătire în IT, a făcut din Google profesorul ei. A câștigat Lynn Syms Global Prize 2014 și a cumpărat o mică bucată de pământ, unde a început să predea femeilor din zonă, în mod gratuit, dimineața, iar seara și-a continuat munca cu elevii, dintre care mulți erau acum profesori voluntari alături de ea. Acești elevi au azi vieți de succes, mulți fac masterate în criminologie, BBA, HR, marketing, finanțe și comunicare. De-a lungul acestor 26 de ani, Sister Zeph a învățat carte sute de copii și în prezent are o școală adevărată, unde 215 copii din comunități dezavantajate primesc educație gratuită și, deși clădirea școlii este închiriată, este o școală în toată regula. În prezent, are 26 de angajați în organizația sa, Fundația ZWEE (Zephaniah Free Education & Women's Empowerment Foundation), a cărei misiune este de a ridica statutul femeii prin educație și formare. Sora Zeph și-a dedicat viața cauzei educației și spune că „voi continua să lucrez pentru a educa copiii lumii atâta timp cât voi fi în viață”.

”Nobody can stop me, I am not afraid of anything!”



Astăzi, este apreciată ca expertă în educația femeilor, lider în empowerment și mediu, activistă pentru drepturile copiilor, scriitoare, speaker la nivel internațional și lider al comunității, angajată în promovarea armoniei interreligioase. Este, de asemenea, fondatoarea și președinta ZWEE și a Zeph Sunday Schools Ministry. Pentru munca și devotamentul ei de a face să prospere comunitățile cele mai dezavantajate, a primit premiul de performanță remarcabilă de la Eternal Life Ministry of Pakistan International și Bioneers Change Makers Award. Filmul „Flight of the Falcons” a fost realizat pentru a-i prezenta viața și munca de către Channel News Asia Singapore. Filmul a câștigat o medalie de aur la Festivalul de Film de la New York în 2016. Sister Zeph a primit o medalie de aur de la kar-E-Khair Pakistan în 2021 și un premiu pentru performanță excelentă de la Victory Church of Pakistan în 2021, precum și multe alte premii globale.”

(sursa textului: Global Teacher Prize Organisation)















(photo credits: pagina de Facebook Sister Zeph)

joi, 26 octombrie 2023

Cum a ajuns 1,79 să fie egal cu 9,50


Problema cu bursele de merit date pentru medii foarte mici, de 1,79, de exemplu, nu este că se dau (să dea nu numai la 30% din clasă, ci tuturor copiilor, dacă au buget), ci denumirea de „bursă de merit”, pentru că nu este niciun merit acolo și 1,79 nu este egal cu 9,50. 

Dacă s-ar fi consultat nu doar cu ONG-urile de casă, ci și cu profesorii, înainte să ia astfel de măsuri care creează tensiune și confuzie într-un sistem și așa în derivă, ar fi primit sugestii bune, de exemplu, de a face o distincție între „bursă de merit” ( peste 9,50, mă rog, nu știu care a fost criteriul pentru a stabili acest prag, dar aste e) și cele date procentului de 30% din clasă ( nici aici nu știu care a fost criteriul!!), care s-ar fi putut numi „burse de progres” sau „burse de încurajare” sau „burse de sprijin în învățare” sau oricum altcumva. 

Problema este că această aberație este inclusă în legea nouă și, prin urmare, greu de modificat. „România educată” începe să își arate efectele negative și să creeze haos în sistem. Nu mai zic că, la nivelul claselor, e posibil să înceapă o întrecere de genul cine ia bursa, cine este în cei 30%, adică exact ce nu se mai încurajează în educația modernă, bazată pe analiza și aprecierea progresului fiecărui copil în raport cu el însuși și concentrată pe cooperare și colaborare. Ministerul continuă, din păcate, seria măsurilor al căror impact nu l-au analizat dinainte, măsuri care nu se bazează pe analize și pe pilotare și despre care profesorii nu au avut niciun cuvânt de spus. 

Pe de altă parte, cu această ocazie se discută, a nu știu câta oară despre inechitatea din sistemul nostru de educație, de copii din categorii dezavantajate, pentru care, de ani buni, statul nu face nimic. Nu avem programe speciale de sprijin, nu avem finanțare diferențiată pentru școlile în care se află acești copii, nu am analizat pierderile lor în învățare. 

Consultați-vă cu profesorii, fraților, ei știu cel mai bine cum e cu educația și cu elevii!

marți, 24 octombrie 2023

Profesori fericiți, elevi fericiți - ZSBȘ 2023



Cred că fiecare profesor își dorește să fie apreciat pentru ceea ce face, oricât de puțin ar primi, un cuvânt, un mesaj pe mail, un zâmbet sau o strângere de mână, și oricât de necomplicată și neoficială ar fi aprecierea respectivă. 

De-a lungul carierei mele am exagerat de multe ori cu lauda și aprecierile pentru profesori, dar cred că ele au dat roade în școlile în care am lucrat. 

Cum ar fi dacă, dimineața, la cafea, când își citești mesajele pe mail, ai da de unul primit de la director, în care își mulțumește pentru activitatea ta deosebită de ieri, pe care tu ai organizat-o? Sau dacă deschizi pagina de Facebook a școlii și îți vezi fotografia însoțită de un mesaj de apreciere? Cum ar fi dacă vii în cancelarie în pauze și te așteaptă o cafea sau o prăjitură de la primărie? Cum ar fi să primești la un moment dat o diplomă de mulțumire de la elevii tăi sau de la părinți? Sau să faci gimnastică cu colegii în sala de sport într-o pauză?

Răspunsul e simplu, ți-ar însenina ziua și ai fi un pic mai fericit, așa ar fi. Iar dacă profesorii sunt fericiți, elevii lor vor fi la fel.

De Ziua Stării de Bine în Școală 2023 unii profi din România și din Republica Moldova chiar au fost fericiți, iată imagini din zeci de școli care au participat la acest eveniment: