marți, 30 aprilie 2013

Grădini în școli – lecții din alte țări



De câte ori merg într-o școală, mă uit cum arată și grădina/ curtea acesteia și, în cele mai multe cazuri, dezamăgirea e mare pentru că spațiul e neîngrijit, sunt buruieni, iarba e netunsă, gardul este părăginit, nu sunt straturi cu flori sau arbuști ornamentali. Nici vorbă de a realiza activități educative prin care elevii să fie implicați în  amenajarea unei grădini a școlii, să cultive legume și să învețe despre horticultură, hrană organică, gusturi, soiuri cultivate în zonă etc. - așa cum se întâmplă în foarte multe țări din lume în care există programe naționale cu acest specific, sprijinite de ministere, universități, ONG-uri, presă etc. În SUA, astfel de inițiative sunt susținute încă din 2001 de organizația Slow Food (http://www.slowfood.com/education/) și rezultatele sunt spectaculoase, numărul școlilor care își amenajează grădini proprii este tot mai mare și s-a creat o gamă variată de resurse în domeniu – broșuri, curricula, materiale video, tipuri de activități etc.

 În Italia 200 de școli  fac parte dintr-un program național prin care și-au realizat grădini proprii, aplică un curriculum cu o durată de trei ani ( care include teme de ecologie, alimentație sănătoasă, cunoașterea fermelor locale etc.) și  implică părinții și bunicii în sprijinirea proiectelor copiilor. În Marea Britanie un model de grădină a unei școli a fost realizat chiar din inițiativa guvernului - Department for Children, Schools and families (în parteneriat cu grădini botanice, peisagiști renumiți și mii de elevi din țară) și lansat în 2007 cu ocazia  tradiționalei expoziții florale Hampton Court Palace Flower Show

 Amplasată la Birmingham Botanical Gardens, Growing Schools Garden este un spațiu pe care elevii vizitatori  îl explorează în mod interactiv, ca o formă de învățare în afara clasei (http://www.thegrowingschoolsgarden.org.uk/). În plus, același departament guvernamental intenționează să introducă lecții obligatorii de grădinărit în noul curriculum național care va fi în vigoare începând cu septembrie 2014. 

 


duminică, 28 aprilie 2013

Educația de calitate



Definiția educației de calitate pe care am citit-o în documentele recent încheiatei Conferinţe a Miniştrilor Educaţiei a Consiliului Europei (Helsinki, 26-27 aprilie 2013) este atât de corect formulată și relevantă prin raportare la situația actuală de la noi, încât ar putea foarte bine să fie considerată ca misiunea/ declarația de intenție pe care instituțiile din România responsabile cu elaborarea și implementarea politicilor educaționale (minister și inspectorate școlare) ar trebui să și-o asume la nivel instituțional și să ia măsuri concrete pentru ca aceste cuvinte frumoase să  nu rămână la nivel declarativ, ci să ajungă realități ale tuturor școlilor noastre de stat:

Educația de calitate nu numai că asigură accesul la învățare al tuturor elevilor și studenților, le dezvoltă la potențial maxim personalitatea, talentele și abilitățile mentale și fizice și îi încurajează să finalizeze programele educaționale în care sunt înscriși, dar este și acea educație care promovează democrația și respectul pentru drepturile omului și dreptate socială, într-un mediu/ climat de învățare care ia în considerare nevoile sociale și de învățare ale fiecăruia și le formează elevilor și studenților competențele și încrederea în sine necesare atât pentru a deveni cetățeni responsabili, cât și pentru a-și găsi un loc pe piața muncii.

marți, 23 aprilie 2013

Ziua Mondială a Cărții și două idei de stimulare a lecturii în școli

Astăzi e Ziua Mondială a Cărții - ziua în care s-a născut și a murit William Shakespeare. Am recitit cu plăcere Sonnet 18 și mi-am amintit cu drag de vremurile în care, profesoară fiind, îl citeam cu emoție elevilor mei.

Shall I compare thee to a summer's day?
Thou art more lovely and more temperate:
Rough winds do shake the darling buds of May,
And summer's lease hath all too short a date:
Sometime too hot the eye of heaven shines,
And often is his gold complexion dimmed,
And every fair from fair sometime declines,
By chance, or nature's changing course untrimmed:
But thy eternal summer shall not fade,
Nor lose possession of that fair thou ow'st,
Nor shall death brag thou wand'rest in his shade,
When in eternal lines to time thou grow'st,
So long as men can breathe or eyes can see,
So long lives this, and this gives life to thee.

Cu-o zi a verii poate să te semui?
Tu eşti mai plin de farmec şi mai blând!
Un vânt doboară creanga şi blestemu-i
că frunza verii moare prea curând.
Ades e ochiul cerului fierbinte
şi aur îl precede-întunecat
precum frumosul din frumos descinde
sub cerul simplei firi, netulburat.
Dar vara ta eternă nu păleşte
şi n-ai să pierzi ce astăzi stăpâneşti
în umbra morţii n-ai să plimbi caleşte
când într-un vers etern ţi-e dat să creşti.
Cât oamenii privesc şi cât respiră
Trăieşti şi tu în cântu-nchis în liră.
(traducere de Gh. Tomozei)

Iată și două idei de stimulare a lecturii în școli:


1. Toată școala citește – timp de 15 minute, într-un anume moment al săptămînii sau chiar în fiecare zi, la o oră stabilită, toată lumea din școală – elevi, profesori, director, femei de serviciu, administrator etc. – lasă orice are de făcut și citește. 
Am aplicat această idee într-o școală și ea funcționează, dacă este bine prezentată tuturor celor implicați și se pun la dispoziție resurse – cărți, ziare, reviste etc.

2. Un club de lectură  înființat ca activitate extraclasă și completat cu un club online. Membrii clubului pot fi copii din școală cărora le place să citească, 1-2 profesori coordonatori, 2-3 părinți, iar activitățile pot consta în întâlniri pentru lectură/ discutii despre anumite cărți citite, întâlniri cu autori, vizite la biblioteci, vizionarea unor filme care au la bază cărți etc. În cadrul întâlnirilor de club, în funcție de nivelul de pregătire al copiilor, se citesc fragmente din cartea recomandată de către coordonatorul clubului, copiii citesc ei înșiși fragmente, se discută despre temă, personaje preferate, pasaje preferate etc., se creează un produs care are legătură cu tema cărții: eseu, desen etc. Pe blogul Clubului online se postează impresii despre cartea citită. 
Am înființat astfel de cluburi în trei școli cuprinse într-un proiect și experiențele au fost reușite și pe placul copiilor.

Foarte multe resurse pentru profesori - pe http://www.worldbookday.com/

luni, 22 aprilie 2013

Ziua Pământului


În fiecare an, pe 22 aprilie se sărbătoreşte Ziua Pământului/ Earth Day, o inițiativă din anul 1970 a senatorului american Gaylord Nelson ce a avut/ are ca scop creșterea interesului față de mediu și care s-a transformat de-a lungul anilor într-o zi marcată în întreaga lume de numeroase evenimente de amploare. Pentru școli și licee este o foarte bună ocazie de a organiza activități specifice de educație pentru mediu, mai ales că resursele in acest domeniu sunt numeroase și variate ( filme documentare, planuri de lecții, fotografii, studii, site-uri specializate - de exemplu cel al organizatiei Earth Day: http://www.earthday.org/) și ideile de acțiune/ implicare concretă în comunitățile locale sunt la îndemână: plantare de copaci, curățarea unor zone, concursuri tematice, ateliere tematice, expoziții, flash mob, campanii etc.

Imagini NASA:


 
Foarte frumoasă este și animația special creată de GOOGLE pentru a celebra această zi și a-și demonstra sprijinul pentru protecția mediului:

 

Eu am sărbătorit Ziua Pământului lucrând în grădina mea de flori în care sunt acum stăpâne lalelele și magnolia.
























Educație prin film





Cinema-Edu este un proiect de educație socială și cinematografică 
al asociației Macondo ( http://cinema-edu.ro/ ) adresat elevilor de liceu și care constă în organizarea de proiecţii de filme, urmate de dezbateri, întâlniri cu invitați speciali și discuții pe teme sociale. În 2013, proiectul se va derula în Bucuresti, Iasi, Cluj, Timisoara, Constanța, iar meniul cinematografic cuprinde următoarele producții:
  • Filantropica (comedie-dramă, 2003, Premiul Publicului la Festivalul International al Filmului de la ParisPremiul Special al Juriului la Festivalul European de Film de la Wiesbaden precum şi alte premii internaţionale/ naţionale)
  •  Floarea Deşertului (dramă-biografic, 2009, Premiul celui mai bun film european în 2010 la Festivalul Internaţional De Film San Sebastian, precum alte premii şi nominalizări) 
  • Hannah Arendt ( 2012, dramă- biografic, Premiul Silver Spike la Festivalul internaţional de film Valladolid ) 
  •  Beasts of the Southern Wild ( 2012, dramă- fantastic, nominat pentru Oscar, a câştigat Sutherland Trophy la Premiile Institutului Britanic de Film, precum şi alte premii/ nominalizări  internaţionale)
  • Waste Land (documentar 2010, regia Lucy Walker, premiul Oscar pentru “Cel mai bun documentar”)
  • Străina/ Die Fremde (dramă, 2010, premiul Lux al Parlamentului European)
  • A Happy Event (comedie, 2011, regia Rémi Bezançon)

vineri, 19 aprilie 2013

”Lecţiile învăţate” în perioada de programare 2007-2013




Comisia Europeană a dat publicității Raportul Strategic pe Politica de Coeziune 2007 – 2013, publicație care reuneste informatiile puse la dispozitie de statele membre. În Raportul României (pag.81) se menționează și ”Lecţiile învăţate” în perioada de programare 2007-2011:
Deficitul de capacitate instituţională în gestionarea IS reprezintă una dintre problemele
esenţiale ale perioadei 2007-2012, atât la nivelul instituţiilor responsabile de managementul
programelor operaționale, cât și la nivelul beneficiarilor cu precădere în ceea ce privește
implementarea proiectelor majore de către autorităţile publice locale.
Din perspectiva autorităților de management principalele ”lecții învățate” se referă la
necesitatea simplificării procedurilor de sistem și la externalizarea unor activități, 
respectiv  la existența  unei strategii de asistenţă tehnică realiste și flexibile, care să servească nevoilor identificate în implementarea programelor. O altă deficienţă întâlnită în sistemul de gestiune a programelor operaţionale a fost capacitatea redusă de monitorizare a proiectelor și managementul deficitar al riscurilor, în special în cazul POS Transport, POS CCE și POS DRU.
Autoritățile publice locale au reprezentat și vor reprezenta o importantă categorie de
beneficiari, de care depinde în mare masură absorbția fondurilor europene. Existența la nivelul acestora a unor Unități de pregătire și implementare a proiectelor cu o expertiză
corespunzătoare este esențială. De această expertiză depinde în mare măsură identificarea și soluționarea din timp a unor probleme legate de situația juridică a terenurilor aferente
investiţiilor şi punerea acestora la dispoziţia proiectului, de fluxurile financiare și
disponibilitățile de numerar la nivelul bugetului local mai ales în situațiile când sunt
implementate concomitent mai multe proiecte, de achizițiile publice sau de
elaborarea/aprobarea unor documentații tehnice de calitate.

miercuri, 17 aprilie 2013

Un top de referință al universităților din lume - 2012-2013


Conform Times Higher Education World University Rankings (apreciat și recunoscut de studenți, mediul universitar, guverne și companii) primele 10 locuri în clasamentul celor mai bune universități din lume pentru 2012-2013 sunt disputate de SUA și Marea Britanie. Demn de menționat că SUA ocupă și 15 locuri din primele 20.

http://www.timeshighereducation.co.uk/world-university-rankings/2012-13/world-ranking


marți, 16 aprilie 2013

Nevoia de lideri transformaționali



Una dintre numeroasele cauze care blochează evoluția învățământului românesc este și numărul extrem de mic de persoane care, aflate în funcții de decizie la diferite niveluri ale sistemului - școli, minister, inspectorate etc., să  aibă o viziune bine structurată și reformistă asupra educației, să  muncească cu responsabilitate și într-o manieră etică, să fie capabile să coalizeze energii, să inspire și să motiveze. Un astfel de lider transformațional va avea adepți și va putea produce schimbări majore. În etapa în care încearcă să îi convingă și pe ceilalți de importanța viziunii sale are nevoie de multă energie și entuziasm, deoarece aderarea membrilor organizației la echipa care experimentează schimbarea este un proces de durată pentru că:


  • doar 2% sunt alături de un astfel de lider din prima clipă
  •   30%  se vor alătura ceva mai târziu
  •    60% stau și așteaptă să vadă ce se întâmplă (dacă acest grup va fi convins, succesul este asigurat)
  • 8% nu se vor alătura niciodată, sunt cei care contestă orice și nu se vor schimba indiferent de metode și context ( se spune că pentru ei nu merită să irosești energie și entuaziasm  - Do not water the rocks, spun englezii)
Pentru a avea adepți, liderul trebuie să inspire încredere și, prin urmare, este nevoie de integritate personală pentru a-i convinge pe alții să îl urmeze. În paralel cu încercarea de a-i convinge pe ceilalți să i se alăture, liderul caută și direcția corectă, pe care o găsește întotdeauna și rămâne în fruntea echipei ca un model bun de urmat. Sărbătorește succesul și menține un grad înalt de motivare și entuziasm al echipei.

A lucra cu un astfel de lider este o experiență unică și înălțătoare.

luni, 15 aprilie 2013

Dimineață la Pucioasa - la fel, în fiecare an

Primele lalele care au înflorit în grădinea mea - în același loc și în același moment din luna aprilie, an de an, la fel.


vineri, 12 aprilie 2013

Despre bunăstarea copiilor - raport UNICEF


Pe 10 și 11 aprilie, la Dublin, a avut loc lansarea oficială a unui important studiu al UNICEF referitor la bunăstarea copiilor din 29 de țări, considerate a avea cele mai dezvoltate economii din lume. Raportul, intitulat Report Card 11: Child well-being in rich countriesa comparative overview prezintă concluziile unei analize care a avut în vedere prima decadă a acestui secol și cinci dimensiuni de bază care caracterizează viața copiilor: bunăstare materială, sănătate și siguranță, educație, comportamente și riscuri, locuințe/locuire și mediu.

Pe primele trei locuri se află Olanda, Norvegia și Islanda, iar pe ultimele trei  Lituania, Letonia și România. Este foarte interesant de remarcat că, așa cum se menționează în comunicatul de pe pagina UNICEF (http://www.unicef.org/policyanalysis/index_68637.html), raportul indică faptul că nu există o legatură directă între nivelul de bunăstare a copiilor și PIB-ul pe cap de locuitor, deoarece, conform acestui clasament, Slovenia este mai bine clasată decât Canada, Cehia are rezultate mai bune decât Austria, iar Portugalia este mai bine poziționată decât Statele Unite ale Americii.Ca urmare, diferențele care apar sunt rezultatul modului în care acționează guvernele prin politici specifice ce au ca scop protejarea acestui grup vulnerabil.

 Clasament
 Țara

Media celor 5
dimensiuni
Dimensiunea 1

Bunăstarea materială
Dimensiunea 2

Sănătate și siguranță
Dimensiunea 3


Educație
Dimensiunea 4

Comportamente și riscuri

Dimensiunea 5

Locuinte si mediu




(locul)
(locul)
(locul)
(locul)
(locul)
1
Olanda
2.4
1
5
1
1
4
2
Norvegia
4.6
3
7
6
4
3
3
Islanda
5
4
1
10
3
7
4
Finlanda
5.4
2
3
4
12
6
5
Suedia
6.2
5
2
11
5
8
6
Germania
9
11
12
3
6
13
7
Luxembourg
9.2
6
4
22
9
5
8
Elveția
9.6
9
11
16
11
1
9
Belgia
11.2
13
13
2
14
14
10
Irlanda
11.6
17
15
17
7
11
Danemarca
11.8
12
23
7
2
15
12
Slovenia
12
8
6
5
21
20
13
France
12.8
10
10
15
13
16
14
Cehia
15.2
16
8
12
22
18
15
Portugalia
15.6
21
14
18
8
17
16
Marea Britanie
15.8
14
16
24
15
10
17
Canada
16.6
15
27
14
16
11
18
Austria
17
7
26
23
17
12
19
Spania
17.6
24
9
26
20
9
20
Ungaria
18.4
18
20
8
24
22
21
Polonia
18.8
22
18
9
19
26
22
Italia
19.2
23
17
25
10
21
23
Estonia
20.8
19
22
13
26
24
24
Slovacia
20.8
25
21
21
18
19
25
Grecia
23.4
20
19
28
25
25
26
SUA
24.8
26
25
27
23
23
27
Lituania
25.2
27
24
19
29
27
28
Letonia
26.4
28
28
20
28
28
29
România
28.6
29
29
29
27
29

Am selectat din raport câteva date despre România, referitoare la copii de 11, 13 și 15 ani.
Suntem în/ spre coada clasamentului în ceea ce privește:
-          educația în general – ultimul loc, cel mai scăzut nivel
-          reușita școlară ( teste PISA)  - ultimul loc în clasament, la distanță foarte mare de 40 de puncte față de nivelul următor
-          micul dejun zilnic – penultimul loc
-          nașterile în rândul adolescentelor - penultimul loc
-          poluarea mediului - penultimul loc
-          fumatul - locul 24
-          violența fizică – locul 23
-          consumul de băuturi alcoolice  - locul 20
Stăm ceva mai bine în ceea ce privește:
-          consumul de canabis – printre cel mai scăzut - locul 3
-          relația cu părinții – locul 5
-          consumul zilnic de fructe – locul 9
-          activitatea fizică zilnică – locul 14
-          obezitatea – locul 17

Am avut ocazia anul trecut ca, în cadrul unui proiect ce a avut ca grup țintă copii din medii dezavantajate, să merg în școli din mediul rural și am rămas neplăcut surprinsă(mă așteptam ca lucrurile să se fi schimbat în bine) să văd că în secolul 21 mai există în România școli (destul de multe) în care nu există apă curentă și în care copiii merg la grupuri sanitare insalubre, care se află în curtea școlii. Am văzut extrem de mulți copii care vin la școală cu îmbrăcăminte ponosită și pantofi rupți, copii despre care am aflat că au ieșit prima oară din satul lor cu ocazia activităților organizate în cadrul proiectului nostru.

Prin urmare, raportul UNICEF nu a făcut decât să –mi confirme o constatare personală și anume, că avem o problemă majoră în ceea ce privește modul în care ne ocupăm de copiii acestei țări și că ar trebui, până nu e prea târziu, să luăm aminte la  ceea ce spune  dl Gordon Alexander, directorul UNICEF’s Office of Research :
“Whether in today’s time of economic crisis, or in better financial periods, UNICEF urges governments and social partners to place children and young people at the heart of their decision-making processes. For every new policy measure considered or introduced, governments explicitly have to explore the impact and effects on children, families with children, adolescents and young adults. These groups do not have a voice in the political processes, or their voices are too seldom heard.”