Vorba de educație - o masă caldă în școli, în sfârșit!

foto din arhiva personală

Pentru că am fost prin școli din comunități sărace și am văzut cu ce greutăți se confruntă, cred că se pune de-o ordonanță de urgență foarte bună – pilotarea unui viitor program național, prin care se va da o masă caldă sau un pachet alimentar elevilor din învățământul preuniversitar. Măsura este văzută ca o intervenție necesară pentru prevenirea abandonului școlar și creșterea accesului la o educație de calitate.

În anul școlar 2016-2017 se va întâmpla într-un număr de 50 de școli, cu grade de complexitate și particularități educaționale diferite,  dispuse echilibrat la nivel national, rural și urban și selectate după criterii clare, prezentate în nota de fundamentare a ordonanței. Prima categorie din aceste 50 de școli este formată din unități de învățământ situate în medii greu accesibile și defavorizate. Cea de a doua este formată din licee/ colegii pedagogice, care, prin structură și componența grupului de elevi, sunt considerate a avea rol de motor de incluziune socială.

În sfârșit!

Textul ordonanței aflate în dezbatere publică și lista școlilor cuprinse în programul pilot - aici

Vorba de educație - când nu vine Moșul

Ziua fetelor

Foto: Asociatia OvidiuRO

Ca o coincidență, azi, de ziua fetelor,  International Day of the Girl, am dat de recentul mesaj al lui Michelle Obama la o întâlnire cu eleve din New York:

”La vârsta voastră, niciun băiat nu e destul de simpatic și interesant încât să vă oprească din învățat. Dacă atunci când eram de seama voastră mi-aș fi făcut griji în legătură cu cine mă plăcea și cine credea despre mine că sunt drăguță, azi n-aș mai fi măritată cu președintele Statelor Unite.”

Între timp, 62 de milioane de fete din întreaga lume nu merg la școală.

Lecții din alte vremuri - abandonul școlar

foto credits:monitorulvn.ro

Se pare că am fost la un moment dat o societate mult mai bine așezată pe valori și care găsea mult mai ușor soluții de a-i ajuta pe cei mai sărmani. În perioada interbelică, pentru a diminua abandonul școlar, copiii nevoiaşi erau susţinuţi la şcoală prin donaţii:

”Deşi învăţământul primar era obligatoriu, nici acesta nu era frecventat de toţi copiii, astfel că se întocmeau liste cu amenzi pentru părinţii care nu îşi dădeau copiii la şcoală. De multe ori, copii nevoiaşi erau susţinuţi la şcoală prin donaţii. Pentru copiii nevoiaşi din Iaşi, Societatea «Cantina şcolară», care administra 15 cantine în anul 1927, oferea masa pentru 231 de elevi. O porţie de mâncare costa 6,50 lei, banii provenind din cotizaţii, chete, serbări, mici subvenţii, donaţii.
Comitetele şcolare erau cele care ajutau copiii să vină la şcoală. Se constituiau fonduri prin donaţii ale foştilor elevi, profesori, care contribuiau la susţinerea şi şcolarizarea unor copii nevoiaşi“( Cătălin Botoşineanu)

(sursa:Lumina) 

Abandonul școlar - soluții de succes din Peru

Un proiect de succes din Peru, premiat de 2014 WISE Awards pe criterii precum abordarea creativă si impactul asupra societății se adresează problemei abandonului școlar din zonele rurale, cauzat de distanța mare până la școală, sărăcie, munca în familie de la o vârstă fragedă etc. Deci cam ce avem și pe la noi și nu prea găsim soluții.





Proiectul promovează un program de educație alternativă, recunoscut și de guvern ca un model de succes, în care:

• elevii petrec alternativ 2 săptămâni acasă, 2 la școală, în sistem de internat
• s-a elaborat un curriculum școlar adaptat realităților din mediul rural, cu focalizare pe activitățile practie
• profesorii au participat la programe de formare
• părinții sunt implicați în managementul școlii și în formarea profesorilor

(mai multe despre proiect aici: http://www.wise-qatar.org/alternate-education-rural-development-peru-spain)

Early School Leaving Needs Comprehensive Strategies

Affecting one in seven young people, early school leaving is one of the greatest educational challenges in Europe, and reducing its levels is a shared objective of EU countries.Across all workshops of an important conference("Reducing Early School Leaving: Efficient and Effective Policies in Europe") organised by the European Commission in  March last year the following points were raised as crucial pre-conditions to successfully reducing early school leaving:

  

1.Policies to reduce early school leaving need to take a holistic approach by looking at all the different obstacles to school success. While young people at risk of early school leaving face not only educational, but also social and emotional problems, targeted support to continue education and training has to address the entire situation of the young person. This requires the involvement of all stakeholders, of different services and multidisciplinary teams. 
2.The involvement of the local community and especially of parents. 
3.Children and young people need to be at the centre of all activities and need to be involved as competent partners in policy development against early school leaving. They need to feel ownership with regard to education and their school and having a choice and a say in their learning process.

4.Teachers play an important role in reducing early school leaving, but they need time, support and training to work with young people at risk of dropping out. 
5.Monitoring and evaluation of the nature and level of early school leaving are essential for understanding the phenomenon and its causes and finding solutions; early identification of signs and symptoms is crucial for rapid and preventative intervention

The European Commission has proposed for the new financing period (2014 – 2020) that the use of Structural Funds such as the European Social Funds should be better linked to the objectives of the Union. In case of early school leaving that could mean that EU financed measures against early school leaving have to be part of a comprehensive and evidence-based strategy.

Source:  (Conference Report:Reducing Early Leaving:Efficient and Effective Policies in Europe)

Reducerea abandonului școlar – lecții din Brazilia

Claudia Costin, secretária municipal de Educação în Rio de Janeiro,  este un exemplu de cum trebuie să gândească și să acționeze un oficial care are în responsabilitate rețeaua școlară dintr-o regiune. Plecând de la convingerea că orice reformă în educație trebuie să aibă la bază o schimbare a culturii și a modului în care gândesc profesorii, dna Costin vorbește cu pasiune despre programele de reducere a absenteismului și abandonului școlar în comunitățile cu rată crescută de violență din metropola braziliană. Programele s-au concretizat în dotarea școlilor cu resurse și echipamente moderne, în organizarea de activități de after school în domeniul artelor, sportului și pregătirii școlare, în derularea unui program de științe într-un laborator special amenajat în fiecare școală cuprinsă în program și, mai ales, în numeroase întâlniri și discuții cu profesorii care lucrează în respectivele școli. După cum mărturisește, pe perioada dezvoltării programului, cel mai înalt responsabil cu educația din Rio de Janeiro a petrecut 3 ore pe zi vorbind cu profesorii, a realizat ea însăși  buletine informative pentru a da șansa schimbului de idei și experiențe, a pus în practică un sistem de apreciere și premiere a profesorilor care au obținut rezultate, a acceptat criticile aduse de oamenii din școli, dar au fost împreună în fiecare zi și au reușit astfel să reducă abandonul școlar cu 37%. 
Claudia Costin crede că pentru a avea succes, reprezentanții autorităților educaționale trebuie să fie apropiați de personalul din școli și să lucreze cu pasiune alături de o echipă entuziastă.

Programul Școala după școală - lecții de proiect(2)

 O lecție importantă validată de proiectul al cărui beneficiar a fost ISJ DB constă în nevoia ca orele de recuperare și de efectuare a temelor dintr-un program Școala după școală adresat unui grup țintă format din copii cu risc de abandon școlar să fie completate cu activități recreativ – educative care să le placă copiilor și să le sporească interesul pentru școală. Este recomandat ca astfel de activități să fie organizate prin colaborarea cu diverse ONG-uri ce derulează programe educaționale care să le dea copiilor cuprinși într-un program de școală după școală ocazia să  își exerseze abilitățile de comunicare,  de lucru în echipă și să își dezvolte stima de sine. Procesul de monitorizare și evaluare a proiectului a evidențiat faptul că astfel de activități au influențat în mod semnificativ progresul școlar al elevilor.

Atelier multimedia 

Ken Robinson despre cum se poate scăpa din valea moartă a educației

În cel mai recent discurs al său (mai 2013), vorbind despre nereușitele sistemului de învățământ american, Ken Robinson menționează trei principii care ar trebui să stea la baza educației:

1.Ființele umane sunt prin natura lor diferite și, prin urmare, educația trebuie să valorizeze diversitatea și să dea copiilor șansa să își pună în valoare talentele și aptitudinile specifice ( de aici toată discuția despre individualizarea învățării și despre necesitatea unor curricula care să includă mai multe ore de arte, științe umaniste și educație fizică).

2. Curiozitatea este un motor al învățării, iar rolul profesorului este să o stârnească în fiecare copil, ieșind din rutina unui algoritm al conformității actului de predare pentru a folosi puterea imaginației și creativității și a realiza astfel învățarea adevărată (admirabilă distincția pe care Ken o face între task și achievement, între a fi doar angajat în actul predării și a preda cu adevărat!).

3.Rolul educației este să descopere și să dezvolte creativitatea, nu să funcționeze ca un sistem mecanic, în goană după aplicarea de teste standardizate și date și statistici mai bune.   

În final, prin analogie cu surprinzătoarea înflorire a vegetației din Death Valley, în anul 2005, ca urmare a unei ploi neașteptate, Ken Robinson face o pledoarie excelentă  despre cât de importante sunt climatul dintr-o școală și prezența unor lideri  care să creeze la toate nivelurile condițiile în care profesorii să fie creativi și fiecare copil să reușească.

Programul Școala după școală - lecții de proiect

Reprezentanți ai guvernului au făcut zilele acestea declarații în legătură cu intenția de a extinde programul Școala după școală (ȘDȘ) la nivel național și a identifica surse de finanțare. Având în vedere  rezultatele unui proiect în care am lucrat timp de 2 ani (beneficiar ISJ Dâmbovița) consider că un astfel de program nu numai că este o soluție viabilă pentru sistemul de învățământ românesc, dar este chiar o necesitate, în special pentru copiii de la ciclul primar care provin din medii dezavantajate și care locuiesc în comunități sărace. Monitorizarea și evaluarea programului au scos în evidență schimbări majore, în unele cazuri de-a dreptul surprinzătoare, în ceea ce privește progresul elevilor cuprinși în programul ȘDȘ, progres înregistrat atât la nivel academic și în plan cognitiv, cât și la nivelul deprinderilor și atitudinilor și în plan emoțional.

Principala lecție învățată însă din acest proiect este că derularea unor programe ȘDȘ eficiente și eficace este un demers complex ce necesită acțiune convergentă la nivel național, care să aibă în vedere:

-  o atentă proiectare (analize de nevoi, crearea unui concept specific fezabil, elaborarea unor instrumente de lucru etc.)

- parteneriate complexe între toți factorii interesați ( MEN, școli, ISJ-uri, autorități locale și județene, părinți, elevi, ONG-uri etc.)

- analiza bunelor practici de programe after-school și a literaturii de specialitate din alte țări ( de ex., experiențele din SUA, care sunt diverse în ceea ce privește conținutul și grupurile de elevi cărora li se adresează, dar și cele din Canada și Marea Britanie etc.) 

- utilizarea întregii expertize și a resurselor existente în sistem ( de ex., experții români care au lucrat în proiecte prin care s-au conceput și implementate programe ȘDȘ, profesorii care au fost formați și au derulat astfel de programe, școlile în care s-au derulat cu succes programe ȘDȘ,  activișți din ONG-uri cu oferte de programe educaționale pentru copii, policy/concept papers, rapoarte și analize elaborate de diverse instituții în cadrul unor proiecte etc.)

În elaborarea unui concept al programului ȘDȘ care să fie viabil la nivel național trebuie avute în vedere și analizate cu atenție și rigurozitate aspectele care vizează finanțarea, metodologia programului, formarea profesorilor care vor lucra cu copiii, spațiile în care se vor desfășura activitățile, curriculumul programului, modalitățile de monitorizare și evaluare, implicarea părinților, asigurarea mesei zilnice etc.

Dacă ne referim doar la spațiile în care să se deruleze un program ȘDȘ, din proiectul POSDRU 64110 am învățat că acesta nu trebuie să fie sala de clasă, ci unul special amenajat și dotat cu echipamente și mobilier adecvate care să permită organizarea activităților pe arii de interes, astfel încât să se ofere elevilor cuprinși în program posibilitatea de a citi, de a utiliza computerul, de a lucra individual, în grup/pereche, de a-şi dezvolta abilităţile specifice, de a realiza proiecte individuale sau de grup, de a desfăşura activităţi recreative, de a îndeplini responsabilităţi, de a crea sentimentul apartenenţei la comunitatea grupului. 

Sala ȘDȘ la Școala Potlogi, Dâmbovița

Sala ȘDȘ la Școala Ungureni Râncaciov Dâmbovița

 Organizarea funcţională a spaţiului  trebuie să prevadă zone pentru primire,  întâlnire şi joc, lectură, linişte,  învăţare individuală,  pentru activităţi de grup sau pereche,  pentru media, rutine, pictură.  Sălile în care se derulează programe ȘDȘ trebuie să fie dotate cu mobilier modular, dulapuri pentru bibliotecă, mese pentru calculatoare, table, flipchart, computere, videoproiector, aparat de fotografiat, imprimantă, panouri pentru expunerea lucrărilor etc. De asemenea, este nevoie să se asigure un spaţiu corespunzător pentru servirea mesei, cu utilităţile corespunzătoare: chiuvetă, cuptor, mese etc.

Spațiu de lecții și teme în sala ȘDȘ Școala Ungureni

Spațiu de lecții și teme în sala ȘDȘ Școala 3 Pucioasa, Dâmbovița

Spațiu de joc în sala ȘDȘ Șc.Radu cel Mare Târgoviște

Spațiu de joc în sala ȘDȘ Șc Brănești Ilfov

Spațiu de joc în sala ȘDȘ Șc Potlogi Dâmbovița

Spațiu de lectură în sala ȘDȘ Șc Poiana Dâmbovița

Spațiul IT în Șc Poiana Dâmbovița

Spațiul de întâlniri și discuții în sala ȘDȘ Șc Poiana Dta

 Informații și resurse suplimentare se găsesc pe site-ul proiectului POSDRU 64110

http://zidezi-lascoala.ro/ 

și în publicația Prevenirea abandonului școlar - ghid de bune practici - in secțiunea Publicații