Vocea elevilor (VII) - ghidul elevilor

Ce-mi place când elevii (prin CNE) își fac propriul ghid și mai e și unul bine gândit și realizat cu creativitate! Nu aș vrea să se piardă în vâltoarea acestor zile, pentru că e chiar foarte util în școli și de citit și de către elevi, și de către profesori, așa că las aici linkul unde îl găsiți: Ghidul Elevului.

Vocea elevilor (VI) - RISEN 2018

Recent, Consiliul Național al Elevilor a dat publicității „Raportul privind implementarea statutului elevilor” în școlile din România în anul școlar trecut. Sunt lucruri pe  care trebuie să le știm și să facem astfel încât să arătăm elevilor noștri că vocea lor este auzită. Așa că, ne convine sau nu, să facem bine și să citim, avem documentul RISEN aici.

Vocea elevilor (V)

Acum 20 de ani, înființam la o școală din provincie primul Consiliu al Elevilor din România, după un model britanic, pe care îl văzusem în acțiune într-o școală din Londra. Azi am privit cu mare încântare cel mai frumos clip de promovare a ideii de participare a elevilor la o astfel de structură care se dorește a fi o voce a copiilor. Realizat de un elev, ele însuși membru al CE. Succes în alegeri, au loc în aceste zile în școli!

https://www.youtube.com/watch?v=EYu3YzuBwJM&feature=share

Vocea elevilor (IV) - Raport CNE 2017

 Am crezut dintotdeauna că nu putem face educație de calitate fără să auzim și vocea elevilor și să luăm aminte la ce spun și ei. Un raport bun, concis, la obiect, bazat pe o analiză făcută la nivel național de structurile locale ale Consiliului Național al Elevilor ne demonstrează că sunt încă multe de făcut în școli pentru ca elevii să devină și în practică (nu doar pe hârtie, în proiecte instituționale și planuri manageriale!!) parteneri în demersul educațional care îi vizează direct și să aibă un cuvânt de spus în ceea ce privește modul în care se desfășoară procesul de învățare în fiecare școală.

Din analiza realizată de elevi reies următoarele:
- 28 % dintre elevi nu se simt în siguranță în școli;
-  doar 59, 8% dintre elevi sunt consultați în legătură cu oferta de curriculum la decizia școlii;
- 47 % dintre elevi au fost discriminați cel puțin o dată în școlile în care învață;
- rata elevilor care au beneficiat de evaluare subiectivă este de 63%;
- prea puțini elevi beneficiază de consiliere psihopedagogică;
- 15 % dintre elevi au fost sancționați pentru postările din online;
- 73 % dintre elevi au fost informați la început de an școlar în legătură cu planificarea materiei;
- rezultatele evaluărilor nu sunt transmise în termen de 15 zile (aproape 70% dintre elevii chestionați au constatat acest lucru);
- în multe cazuri, feedbackul dat de elevi nu este luat în considerare de profesori;
- absența în catalog continuă să fie folosită ca mijloc de constrângere (29 %);
-  40% dintre elevi nu beneficiază de reducere la transportul local ;
- doar 26 % dintre elevi au fost informați în legătură cu hotărârile CA;
- un procent mic de elevi (36%) consideră că și-au exprimat părerea în legătură cu problemele care îi afectează în mod direct în cadrul consiliilor școlare ale elevilor.

Raportul poate fi citit aici

Vorba de educație - vocea elevilor către candidați

Dintotdeauna am crezut că e bine să luăm aminte la ce spun și elevii noștri. Arc peste timp - am înființat, acum mulți ani, primul Consiliu al elevilor într-o școală din România și îmi place ce aud azi. Vocea elevilor, tot mai puternică. Semn bun.Semnați.

”Consiliul Național al Elevilor solicită candidaților la alegerile locale să considere educația o prioritate. Reprezentanții elevilor au lansat o scrisoare deschisă către candidații la alegerile locale pentru funcția de primar și consilier local prin care le solicită să își asume faptul că în situația în care vor fi aleși în funcție vor considera educația o prioritate și își vor da tot concursul pentru îndeplinirea obiectivelor solicitate în scrisoare, invitând candidații să semneze și să anunțe public asumarea obiectivelor din scrisoarea de angajament „Educația, responsabilitate și pentru comunitate”. 

Consiliul Elevilor = vocea elevilor (III)

Dintotdeauna, am crezut că nu putem face educație de calitate fără să auzim și să luăm aminte la ce spun și elevii noștri. Acum 17 ani înființam într-o școală din provincie primul Consiliu al elevilor din România, după un model britanic, pe care îl văzusem în acțiune în câteva școli din Anglia vizitate în cadrul unui proiect.Ulterior, această inițiativă a fost preluată de mai multe școli și apoi întrodusă în tot sistemul de învățământ, ca obligativitate stipulată în regulamentul de funcționare și organizare al școlilor. Am sprijinit și formarea unei structuri reprezentative la nivel național, Consiliul Național al Elevilor (CNE), care a avut ca primă președintă aleasă în mod democratic  o fostă elevă de-a mea. 

Mi-a fost drag, prin urmare, să urmăresc de-a lungul anilor, chiar și după ce nu am mai lucrat în învățământ, ce s-a mai întâmplat cu această structură, menită să exprime vocea elevilor, să facă cunoscute aspectele care le plac și cele care nu le plac în școli, propunerile și luările lor de poziții legate de modul în care are loc învățarea. Și am văzut cum au trecut prin bune și rele, cum la un moment dat încetaseră să mai aibă reacții și, ocupați cu proiecte și tot felul de concursuri și activități extrașcolare, uitaseră să mai fie o voce și să aibă un cuvânt clar și răspicat de spus despre ce se întâmplă în școli. Am și scris despre acest lucru și pe acest blog, două articole  în care mi-am permis să le spun cum cred eu că trebuie să fie și ce ar trebui să facă reprezentanții elevilor, iar în  titlu a fost de fiecare dată semnul întrebării - ”Consiliul Elevilor = vocea elevilor ?”.

Azi sunt mulțumită că scriu un articol cu un titlu în care semnul întrebării a dispărut. De vreo câteva luni bune, CNE e foarte activ, intervine când e cazul, își apără colegii, are luări de poziții curajoase, se orientează bine când creează parteneriate, vorbește tot mai mult de reprezentativitate, e prezent în mass media, ia atitudine, vine cu propuneri și soluții, și-a reobținut dreptul de vot în consiliile de administrație, are o viziune asupra sistemului de învățământ și și-o exprimă, organizează și participă la dezbateri și conferințe serioase, e, în sfârșit, vocea elevilor.

Vocea elevilor (IV) - autoevaluare

Scara lui Fletcher (adaptată după cea a participării creată de Hart) poate fi  un bun instrument de autoevaluare pentru Consiliile elevilor din școli și CNE. Ca să știm pe ce treaptă ne aflăm, se analizează activitățile și se măsoară.

Dacă sunteți pe una dintre primele 4 trepte, e clar că nu e nicio voce, căci atunci sunteți fie manipulați, fie sunteți o structură de decor, fie existați doar pentru a se da impresia că tinerii sunt implicați. Nici dacă sunteți informați în legătură cu ce se întâmplă în organizație nu înseamnă că aveți o voce.

Succes!

(despre Consiliul elevilor  și aici:http://ancatirca.blogspot.ro/search/label/vocea%20elevilor)

Consiliul Elevilor = vocea elevilor? (II)

În curând, la începutul lunii viitoare, vor avea loc alegeri pentru Consiliul Național al Elevilor (CNE) și, pentru că am înființat acest organism în România în 1998 (vezi și http://ancatirca.blogspot.ro/2013/10/vocea-elevilor.html), pentru că l-am făcut cunoscut și altor școli  prin miile de profesori și inspectori din toată țara și reprezentanți ai ministerului care au vizitat Școala 4 din Pucioasa în perioada 1999-2004 și pentru că am recomandat MECTS să recunoască  consiliul ca structură în cadrul sistemului de învățământ, mi-aș dori ca aceste alegeri să fie prilej de discuție serioasă și obiectivă privind modul în care acest organism își îndeplinește rolul pentru care l-am înființat – să fie o voce reală a elevilor, să le reprezinte doleanțele, interesele și dreptul la o educație de calitate.

Am citit ce scrie pe portalul Wedu al CNE, platformele candidaților, interviurile cu reprezentanți CJE/ CRE, comentariile de pe grupul CNE, cele de pe blogurile unor seniori  etc. și am văzut că sunt destule activități, inițiative și opinii lăudabile (mi-a plăcut, de ex.,  cum gândesc Mario Borza,  Ancuța Iulia Pârvu sau Filip Tisu).  Sunt însă și comentarii, luări de poziții și activități ce scot la iveală anumite aspecte care ar trebui  îmbunătățite și pe care și eu le-am observat. De aceea, doresc să fac următoarele observații, care sper să le fie de folos în primul rând tinerilor ce se vor întâlni în curând într-o adunare generală, dar și tuturor celor care cred în importanța, în sistemul de învățământ, a unor CȘE puternice și a unui CNE puternic  :

1. Este foarte important ca la orice nivel – CȘE, CJE, CRE, CNE, alegerile reprezentanților să fie bine organizate, corecte și neinfluențate de adulți, astfel încât o poziție de reprezentant să fie ocupată de un elev care:

• înțelege că este doar un REPREZENTANT al celor care l-au ales și rolul său este de a face cunoscute problemele, doleanțele și propunerile celor care îi reprezintă
• nu trebuie să vorbească  în nume propriu, ci să exprime părerile celor pe care îi reprezintă, în acest fel fiind înțeleasă sintagma vocea elevilor
• nu acționează în nume propriu, ci având MANDATUL celor pe care îi reprezintă
• nu ia decizii de unul singur, ci în urma CONSULTĂRII cu cei pe care îi reprezintă ( de ex. - știu elevii din România și sunt ei de acord cu faptul că la OBESSU s-a semnat un document prin care se spune NU testelor PISA?)
•  asigură buna funcționare a circuitului informațional de la cei pe care îi reprezintă către CE și de la CE la cei reprezentați
•  nu exploatează  poziția sa în CE pentru a-și crea propriul parcurs de dezvoltare în carieră și a-și îmbogăți CV-ul

2. Un consiliu al elevilor, la orice nivel,TREBUIE:

• să aibă ca activitate PRINCIPALĂ  discutarea  problemelor transmise de către elevi/ cei pe care îi reprezintă, luarea deciziilor/ hotărârilor referitoare la respectivele probleme și transmiterea acestor decizii/ hotărâri înapoi către elevi/ cei pe care îi reprezintă
•  să se implice în derularea de programe, proiecte, ateliere, cursuri de formare etc. doar ca o activitate CONEXĂ,  în măsura în care există disponibilitate de timp (având în vedere faptul că activitatea principală menționată mai sus, dacă este bine făcută, consumă destul de mult timp), dacă acestea au un caracter inovator, nu sunt festiviste, sunt  necesare și de impact
•  să conștientizeze riscul ca reprezentanții consiliilor să se focalizeze prea mult pe derularea de  programe și proiecte, în defavoarea întăririi proceselor democratice și  a unor mecanisme de COMUNICARE  și ACCOUNTABILITY între reprezentanți  și cei pe care îi reprezintă
• să fie un organism INDEPENDENT, neinfluențat de conducerile de școli, MECTS, partide politice, interese diverse etc.

3. Un consiliu al elevilor, la orice nivel, NU TREBUIE:

• să fie un organism prin care să se mimeze doar participarea elevilor la luarea deciziilor care îi privesc și care să nu își îndeplinească rolul principal de voce a elevilor
• să fie considerat o școală de lideri în sine, o oportunitate de dezvoltare personală,  o rampă de lansare pentru reprezentanți ( indirect, tinerii care activează in aceste structuri se dezvoltă în acest sens, dar nu trebuie să pornească la drum cu acest scop în minte)
• să fie doar o anexă a profesorilor/ instituțiilor, prin care să se demonstreze, de fațadă,  democrația în sistem
• să aibă o structură complicată, cu multe departamente și funcții, membri etc. deoarece nici nu e nevoie, dacă focalizarea e pe reprezentare și nu pe programe și proiecte.

4.O INTALNIRE a consiliului, la orice nivel, ar trebui să se deruleze după următorul format:

• secretarul face lista de probleme care vin de la cei reprezentați și pe baza acestora și împreună cu președintele, elaborează agenda întâlnirii
• agenda este trimisă participanților la întâlnire
• are loc întâlnirea și se iau hotărâri/ decizii referitoare la problemele din agendă
• se scrie o minută a întâlnirii pe care secretarul o transmite participanților și o face publică
• reprezentanții in consiliu se întâlnesc cu cei pe care îi reprezintă și le raportează ce s-a discutat și ce s-a hotărât la ședința consiliului
• se face public conținutul ședinței

Sper ca întâlnirea CNE din 4-7 februarie să fie una fructuoasă și ca titlul următorului articol pe această temă să fie același, mai puțin semnul  de întrebare. Succes!

Consiliul elevilor = vocea elevilor?(I)

Acum vreo 15 ani am înființat la Școala 4 din Pucioasa primul Consiliu al Elevilor din țară, constituit după modelul britanic pe care îl cunoscusem și analizasem după 89 în școli din Anglia, grație unui proiect al unor ONG-uri (Citizenship Foundation și AREDDO)ce urmărea democratizarea școlilor din județul Dâmbovița. Ulterior, ca urmare a vizitelor de studiu pe care mii de profesori și inspectori din toată țara le făceau la acea vreme la respectiva școală din Pucioasa pentru a vedea la fața locului cum este organizată și cum funcționează  o școală inovatoare, Consiliul Elevilor(CE) a fost preluat de multe școli din România și introdus și în politicile MEN, primul președinte al Consiliului Național al Elevilor fiind chiar o fostă președintă a CE din Școala 4 Pucioasa! 

Ideea de bază de la care am plecat când am înființat primul CE a fost ca acest organism să fie constituit prin alegeri democratice, neinfluențate de profesori și, așa cum specificam și în Ghidul de organizare și funcționare a CE pe care l-am publicat în anul 2000, să fie o voce autentică a elevilor, care să le reprezinte interesele și să fie luată în seamă de conducerile școlilor și autoritățile responsabile cu educația. În cadrul întâlnirilor CE, elevii îşi exprimau opinia în legătură cu aspecte/ probleme din școală  care-i afectau direct, de exemplu: introducerea uniformei şcolare, starea de curățenie a spațiilor, sistemul de recompense și sancțiuni, regulamentele, abuzul de putere din partea profesorilor, orarul, volumul temelor, oferta de activități extrașcolare, probleme legate de evaluare etc. Problemele ridicate de elevi și  hotărârile CE erau aduse la cunoștința conducerii și profesorilor școlii și împreună se găseau soluții optime. În plus, CE se implica și în rezolvarea, alături de profesori, a unor probleme sociale ale colegilor, în organizarea unor evenimente la nivelul școlii/ comunității, în proiecte de colaborare etc.

 Am urmărit de-a lungul anilor ce s-a întâmplat cu Consiliul Elevilor și, deși au fost numeroase situații în care acest organism a avut un cuvânt serios de spus în  școlile lor, mi s-a părut că la nivel național a predominat totuși tendința de a implica prea mult CE în diverse programe extrașcolare, în activități gen proiect și organizarea de evenimente, festivități, concursuri și traininguri, în detrimentul exercitării rolului său principal de voce a elevilor care trebuie să se facă auzită în ceea ce privește calitatea vieții școlare și aspectele locale și/ sau naționale care îi afectează direct pe elevi. De asemenea, mi se pare că se vizează în special beneficiile personale pe care le au reprezentanții în CE/ CNE (participarea la traininguri de dezvoltare personală,  contactul cu instituții importante și diverse personalități etc.) în defavoarea întăririi proceselor democratice și  a unor mecanisme de comunicare și accountability între reprezentanții în CE/CNE și cei pe care îi reprezintă.

De remarcat, totuși, în ultima perioadă luările de poziții ale Consiliului Național al Elevilor în parteneriat cu  Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România în legătură cu aspecte importante precum redobândirea dreptului de vot al elevilor în Consiliul de Administraţie al unităţii de învăţământ, subfinanțarea învățământului, proiectul Roșia Montană etc.- http://wedu.ro/comunicate-de-presa/national

În această lună au loc alegerile reprezentanților în Consiliile Școlare ale Elevilor din școli, Consiliile Judetene și Consiliul Național al Elevilor. M-aș bucura ca în campaniile electorale organizate cu acest prilej să se regăsească din plin ideile pe care a fost inițial construit acest organism. Succes în alegeri!