Despre noile programe de liceu

E foarte grav ce se întâmplă. O schimbare a curriculumului de liceu așteptată de 20 de ani, pentru întârzierea căreia nu e nimeni responsabil, niciunul dintre miniștrii pe care i-am avut în acești ani, are loc în aceste zile și e prezentată de domnul ministru ca „o schimbare paradigmatică”, care va „scădea drastic analfabetismul funcțional” (cum așa, nu mai sunt de vină profesorii pentru asta?).

Doar că, ce să vezi, profesori valoroși ( Monica Halaszi) și specialiști în domeniu (Liviu Papadima, Ștefan Baghiu) au reacționat imediat și spun că, de exemplu, programa de clasa a IX-a la limba română nu e nici pe departe o schimbare de paradigmă, ci ea ne duce cu zeci de ani în urmă, nicidecum spre viitor.

De ce spun că e grav:

- pentru că o programă răspunde la întrebarea fundamentală azi în educație peste tot în lume - pentru ce îi pregătește școala pe copiii noștri, pentru secolul trecut sau pentru prezent și, mai ales, pentru viitor? ;

- pentru că o programă este biblia profesorului, ea trebuie parcursă de profesor și elevi într-un an școlar;

- pentru că o programă stabilește CE învață un elev la o disciplină într-un anumit an de studiu, adică ce competențe se urmăresc și ce conținuturi se parcurg;

- pentru că o programă stabilește CUM se realizează predarea-învățarea, prin ce metode și activități de învățare;

- pentru că o programă stă la baza manualelor care vor fi elaborate pentru disciplina respectivă;

- pentru că o programă se schimbă la intervale relativ mari de timp, 5-10 ani, în țările preocupate de educație (la noi au fost 20 de ani), prin urmare, documentul pe care îl vom avea anul acesta va fi valabil multă vreme.

Poate că nu am fost eu pe fază, dar a apărut cumva un cadru conceptual general pentru noile programe de liceu, care să descrie viziunea, abordarea și reperele? Eu nu am văzut.

Vorba de educație - la fel, peste tot

foto din arhiva personală

A nu știu câta oară, mi se confirmă faptul că oriunde ar trăi și ar munci în această lume, cei mai mulți dintre profesori  sunt persoane speciale, cu drag de copii și de învățătură. În Ankara, 120 de profesori din țară, nominalizați de Ministerul Educației din Turcia, au dat feedback în aceste zile pe un set de activități dezvoltate în cadrul a 6 module educaționale de o echipă mixtă formată din experți internaționali și locali.

Vorba de educație - cu filosofie în curriculum

photo credits: standard.co. uk

Conform ”The Guardian”, în Irlanda are loc un fel de „expansiune” a filosofiei în curriculum, susținută chiar de președinte. Pentru că lecțiile de filosofie îi învață pe copii ceea ce Google nu poate face: să pună întrebări, să construiască argumente și să gândească. Adică, să acționeze liber și responsabil într-o lume tot mai complexă, interconectată și nesigură.

Vorba de educație - NU

sursa foto - pagina FB a dlui Florin Palade

Aceste fișe de-a dreptul îngrozitoare sunt parte a unui concurs organizat de o editură de care nu a auzit nimeni, dar care a încheiat parteneriate cu multe școli din țară. E bine de știut că NU obligă nimeni școlile să participe la astfel de concursuri, iar învățătoarele ar trebui să fie mai atente la calitatea materialelor care ajung la copii, la ce tipuri de activități îi înscriu pe copiii cu care lucrează, ce auxiliare recomandă părinților (bine ar fi cât mai puține sau chiar deloc, sunt și alte forme de a învăța, mai relaxante și mai creative, în afară celor prin care copiii completează o groază de fișe și exerciții din caietele auxiliare).

Empatie în curriculum, ”a piece of cake”

Tocmai am citit că o dată pe săptămână, de la 6 până la 16 ani, copiii din Danemarca au ora de empatie, care este la fel de importantă ca cea de matematică sau de literatură. Această oră nu este opțională, ci obligatorie și a fost introdusă în toate școlile încă din anul 1993. 

În această oră, se discută diverse probleme cu care copiii se confruntă în clasă sau în școală și se găsesc soluții la ele împreună. Dacă nu există astfel de probleme, pur și simplu petrec timp de calitate împreună, au jocuri de recunoaștere și înțelegere a emoțiilor și sentimentelor și învață cum să se ajute între ei. 

Prin urmare, nu e de mirare că Danemarca are unul dintre cele mai mici procente de bullying din lume și este una dintre cele mai fericite nații de pe glob. Studiile au arătat, de fapt, că acei copii care sunt educați pentru „a se pune în papucii altora” au rezultate mai bune la examene, au joburi mai performante și relații puternice cu cei din jurul lor atunci când devin adulți. 

Iată cum, o idee mică, dar adusă în clase în mod constant, poate aduce cu sine o revoluție la nivel de educație, cu impact major asupra unei întregi societăți. Noi ne focalizăm de ani de zile pe rezultatele academice și uităm cât este de importantă inteligența emoțională pentru progresul unui copil și transformarea lui într-un bun cetățean al societății. 

Îmi place și ideea de a aduce la aceste ore câte o prăjitură, fiecare copil, pe rând și de a sta de vorbă în timp ce o savurează. Empatie în curriculum, ”a piece of cake”.

UPDATE 18.08.2025: Ca să vedeți la ce distanță mare suntem față de ce se întâmplă în lume în ceea ce privește educația! Comparați cu măsurile luate recent și cu haosul creat în școli de ultimii miniștri ai educației și nu doar de ei! Asta ar fi fost o măsură de reformă, nu mai mulți copii în clase! Dacă vreți, o puteți introduce în școli la ora de dirigenție sau de civică, o să elaborez o programă, ținem legătura!

August cu un nou curriculum

E august și în Finlanda intră în vigoare noul curriculum pentru educația de bază, clasele 1-9 (7-16 ani), la care se lucrează de câțiva ani. Acesta va sta la baza curriculumului local, pe care fiecare școală îl va elabora în funcție de propriile nevoi și priorități.

Idei cheie ale acestui nou curriculum național: implicarea activă a copiilor, învățare cu sens, bucuria de a învăța/  t he j o y o f l e a r n i n g  și o cultură/ un etos a/al școlii care promovează interacțiunea dintre elevi și profesori.

Valoarea fundamentală promovată de noul curriculum: fiecare copil este unic și are dreptul la o educație de calitate. Elevii sunt valorizați și încurajați, iar profesorii îi fac să simtă că modul în care învață și starea lor de bine contează.

Scopul principal al noului curriculum: să dezvolte etosul școlii și să infuzeze în sistem o abordare integrată/ integratoare, astfel încât elevii să conștientizeze legătura dintre conținuturile diverselor discipline, să combine cunoștințele și abilitățile dobândite la diferite materii și să le folosească în colaborare cu alții.

Curriculumul nucleu descrie 7 arii de competențe transversale (cunoștințe, deprinderi, atitudini, voință/will):

1. A gândi și a învăța să înveți. 
2.  Competență culturală, interacțiune și exprimare.
3.  A avea grijă de sine, managementul vieții personale. 
4. Multialfabetizare.
5. TIC.
6. Competențe pentru muncă și antreprenoriat.
7.  Participare, implicare și construirea unui viitor sustenabil.

Este prima oară când noul curriculum național obligă școlile să introducă cel puțin un modul interdisciplinar pe an școlar, derulat prin colaborarea dintre diferite discipline de studiu, cu mențiunea că  elevii trebuie să contribuie la planificarea acestuia.

Despre evaluare: are rolul de de a-l ghida și încuraja pe copil; elevii NU sunt comparați unul cu celălalt; se dezvoltă abilitățile de autoevaluare și interevaluare. Pentru a-i sprijini pe profesori să evalueze, curriculumul nucleu pune la dispoziția profesorilor criterii de  reușită pentru finalul claselor a 6-a și a 9-a.

Vorba aceea: wow!

Vorba de educație - niște finlandezi

Deși sunt printre cei mai buni (sau tocmai de asta!) finlandezii schimbă periodic  curriculumul. Ca să nu rămână școala în urma lumii și noile generații de copii să vină cu drag la școală. În august 2016 va intra în vigoare noul curriculum național, regândit, actualizat, proaspăt și adaptat unei noi realități. Într-o propoziție, noul curriculum e despre bucuria de a învăța. În mai multe, e așa:  au fost reduse conținuturile, s-a schimbat proporția disciplinelor în planul lor cadru, se pune accent pe competențele transversale, pe  învățarea prin colaborare și pe bază de proiecte gândite interdisciplinar în jurul unei teme care are legătură cu viața reală. Se vorbește despre cât de important este spațiul în care învață copiii, despre învățarea personalizată și consiliere, despre evaluare ca mijloc de a-i sprijini pe elevi să progreseze și nu de a-i împărți în capabili și incapabili. Plus că fiecare copil va urma în fiecare an cel puțin un modul multidisciplinar obligatoriu, dezvoltat  și implementat la nivel local. Și, desigur, elevii să fie implicați în tot ce înseamnă planificarea legată de curriculum.

În acest weekend are loc la Ploiești Festivalul Internațional de Educație FIEdu, inițiativa Asociației Iubesc Ploieștii și a Centrului Educațional de Inspirație Finlandeză Yuppy Koti Centre din Ploiești. Succes!