Vorba de educație - să ne găsim propria Finlandă și să colaborăm

Într-un articol publicat săptămâna trecută, Michael Fullan zice că în educație nu putem împrumuta modele și că trebuie să ne găsim fiecare Finlanda noastră. Care nu ar fi neapărat despre standarde stricte, tot felul de masterate obligatorii și dezvoltare profesională cât cuprinde, ci ar fi despre încredere și autonomie acordate profesorilor și despre o cultură a colaborării care să se dezvolte la nivel de școală, locul în care profesorii și directori ar trebui să lucreze împreună, să învețe unii de la alții, să împărtășească ceea ce știu și ceea ce pot face bine pentru copii. Vorba lui, una mai veche, pe care, de mulți ani, o tot repet și eu pe la întâlniri și o transpun în proiecte: “Schimbarea în educaţie depinde de ceea ce fac şi de cum gândesc profesorii. E aşa de simplu şi totodată atât de complex.”

Leadershipul mișcă sistemul înainte

.

De ani buni, mă sprijin pe ideile lui Michael Fullan când construiesc programe de formare a profesorilor sau dezvolt proiecte de schimbare a școlilor. Mă bucur că un mare gânditor și inovator al educației ca el continuă și în prezent să scrie și să împărtășească idei.

Într-un interviu din 28 februarie, întrebat care sunt principalele elemente care conduc la reformarea unui sistem de educație, Michael Fullan (cel care a spus că ”leadershipul  la toate nivelurile este locomotiva care transformă sistemul”) identifică următorii 4 piloni:

         1. Capacitatea instituțională – dezvoltarea competențelor profesorilor și ale directorilor

         2. Capitalul social – creșterea productivității și puterii grupului

         3.  Pedagogia – modul cum se realizează procesul de învățare și evaluare

         4. ”Sistemitatea” (systemness) – despre care se poate vorbi atunci când oamenii încep să se   

              identifice cu părți mai mari din sistem, de ex., un profesor care trece de la stadiul de a

              se gândi doar la clasa lui, la cel de a se gândi la toți copiii din școală.

Mi-a plăcut și ideea că directorul unei școli, ca agent al schimbării, mișcă organizația școlară înainte doar dacă știe să asigure interacțiunea dintre factorii de tipul ”push”(trebuie să facem acest lucru, nu avem încotro) și cei de tipul ”pull”(cum construiesti  încrederea, cum comunici, cum dezvolți competențele de leadership ale celorlalți din școală).

(azi încep concursurile pentru ocuparea posturilor de inspectori  școlari generali, care vor fi urmate de cele pentru inspectori generali adjuncți și directori și sper să nu se întâmple ceva de genul ”pleacă - ai noștri, vin ai noștri”, ci să ajungă în aceste poziții  oameni competenți,  cu viziune și soluții, căci dacă leadership nu e, nimic nu e).
 

(Maximising School and System Leadership: A Conversation with Professor Michael Fullan)

Cu emoție se accelerează schimbarea

Într-un video urcat ieri pe youtube, Michael Fullan spune că poți accelera o schimbare (într-o școală, de exemplu) dacă la nivelul grupului reușești să stârnești emoție, să inciți, să creezi o stare de entuziasm, de încântare, care să conducă la ieșirea din inerție și din faza de moral scăzut. În plus, aprecierea unor realizări cât de mici crește elanul și pozitivează grupul pentru schimbare. (Michael Fullan e un reper în educație, nu trebuie să scăpăm nimic din ce mai zice sau din ce mai scrie).

Cum să reformezi sistemul - lecții învățate

Cum să schimbi un întreg sistem de învățământ, cu mii de școli, sute de mii de elevi și zeci de mii de profesori? 

Din experiența sa personală, de specialist care a contribuit la reformarea educației în Canada (Ontario) și în alte câteva țări din lume, profesorul Michael Fullan aproape că ne dă rețeta, într-un articol publicat recent in ”The Age” – la vârf trebuie să existe o direcție coerentă și o viziune care să fie implementată într-un parteneriat real cu școlile și care să pătrundă la toate nivelurile sistemului. Apoi, e important să se inoculeze credința că fiecare elev poate avea succes, să se fixeze scopuri de atins, puține, dar ambițioase și să se investească în formarea directorilor și a profesorilor. 

Școlile trebuie să colaboreze între ele pentru a împărtăși bune practici, e nevoie de colaborare între profesori, de un leadership puternic și  de monitorizarea progresului demonstrat de elevi.

Fullan spune că optimizarea sistemului nu e neapărat o problemă de bani ( în educație, resursele financiare nu sunt niciodată de ajuns), ci de cum sunt aceștia alocați.

(întreg articolul aici:http://www.theage.com.au/comment/nsw-educators-wanting-to-improve-public-school-system-could-learn-from-ontario-20141103-11fzdb.html#ixzz3IGLt64On)

Michael Fullan on improving the teaching profession (Schimbarea de paradigmă și reinventarea școlii)

In line with his ideas, the well - known education expert professor Michael Fullan is emphasising once again the power of culture in the growth and development of teachers, in an excellent article published in The Globe and Mail on May 13, 2014 with a challenging title - Carrots and Sticks are Wrong Way to Motivate Teachers and whose conclusions are:


“You don’t develop a profession or an organization by focusing on sticks and carrots aimed at individuals. All high-performing entities develop the group to focus collectively and relentlessly on quality work linked to high expectations and standards.

In short, if you know that growth and development of teachers is critical what strategy would you lead with: teacher evaluation, professional development or collaborative cultures? I know where I would put my money, and so does every other successful leader in organizations faced with challenging goals. Develop the culture and encompass evaluation and professional learning within it.“

(http://www.theglobeandmail.com/news/national/education/no-single-teacher-can-help-students-so-put-the-sticks-and-carrots-away/article18612504/#dashboard/follows/)