Se afișează postările cu eticheta generatia Z. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta generatia Z. Afișați toate postările

duminică, 11 iunie 2017

Vorba de educație - empatie cât cuprinde


Suntem tot mai conectați prin tehnologie, dar de fapt tot mai puțin legați între noi și mai puțin empatici. Peste 50% dintre adolescenți ar comunica cu prietenii mai degrabă digital, decât în mod direct. 87% dintre milennials au recunoscut că nu sunt atenți la ce se vorbește pentru că sunt distrași de telefonul mobil. Prin urmare, e nevoie să ne exersăm mai intens și sistematic și „mușchii” empatiei, acasă și la școală. Mai multă literatură, artă și limbi străine, pentru că cei mai buni și cei mai de folos lumii vor fi cei care vor combina tehnologia cu inteligența emoțională. Un articol bun pe World Economic Forum.

vineri, 17 februarie 2017

Vorba de educație - ce mai gândesc nativii digitali

Varkey Foundation a realizat de curând cel mai amplu studiu asupra generației Z, nativii digitali, chestionând 20 000  de tineri din 20 de țări. Sunt date publicității tot felul de date și informații despre ce mai gândesc și ce mai simt tinerii de lângă noi, cu vârste cuprinse între 15-25 de ani.  Adică elevii și studenții noștri de azi. Cei care așteaptă să ne raportăm și la universul lor atunci când ne concepem lecțile și cursurile sau când elaborăm curricula și manuale pentru ei. Pentru că, altfel, există riscul ca lumile noastre să nu se întâlnească vreodată și să jucăm fiecare în alt film. Un fel de "don't limit a child to your own learning, for he was born in another time" (Tagore).

De exemplu, pentru părinți, diriginți și cine mai face azi consiliere în carieră prin școli, ar fi bine de știut că, în ceea ce privește joburile pe care și le-ar dori, 13%  dintre nativii digitali vor să muncească pentru organizații care au impact pozitiv în lume; 15% vor cariere care să le ofere posibilitatea să călătorească și să întâlnească alți oameni;19 % consideră că e important ca jobul să le ofere ocazia să avanseze în carieră; 23% vor să fie bine plătiți, iar cei mai mulți doresc ca la locul de muncă să își poată dezvolta abilitățile.

marți, 2 februarie 2016

Păstor urban și alte meserii ”de viitor”

Am explorat mai departe ideea dintr-un articol precedent despre școlarii de azi care vor avea și slujbe ce nu s-au inventat încă sau despre care abia a început să se vorbească. Și iată câteva dintre meseriile pe care, cred cei de la think tank-ul ”Sparks&Honey”, le vor avea în viitorul apropiat dragii noștri din generația Z:

tutore pentru stârnirea curiozității (curiosity tutor): te va inspira să devii mai interesat de lumea din jur și te va învăța ”arta descoperirii”;
 - manager al morții digitale (digital death manager): se va ocupa de existența ta digitală după ce mori;
- specialist printare 3D (printing handyman);
- terapist în detoxifiere digitală (digital detox therapist): îi va lua pe cei stresați și obosiți de prea multă tehnologie și îi va duce în natură;
pilot de drone: va fi foarte solicitat în zonele urbane;
- curator digital personal (personal digital curator): va avea grijă să ai cele mai bune aplicații, softuri și informații care îți trebuie să avansezi  în viața profesională și personală

și, preferata mea (prietenii știu de ce !)
 -  păstor urban (urban shepard): te va ajuta să explorezi zonele naturale ale orașului și să îți faci o mică grădină în zonele urbane.

Mi-a plăcut și ideea că, spre deosebire de trecut(și prezent), când evoluția în carieră era/este una liniară și predictibilă, în viitorul nu prea îndepărtat vom avea cariere care evoluează permanent și portofoliul nostru profesional va consta dintr-un amestec de joburi mai mici și foarte diferite.

(sursa: 20 jobs of the future)



duminică, 23 august 2015

Howard Gardner, între TIM și Apps

Howard Gardner la Sinaia, 2011 - foto din arhiva personală

Interviul acordat de renumitul profesor și cercetător Howard Gardner publicației ”Teatri delle diversita” e un fel de trecere în revistă a teoriilor și rezultatelor cercetărilor sale, a cărților importante pe care le-a scris și a viziunii sale privind provocările actuale ale educației.
Dacă ne mai întrebam ce se mai aude de vestita teorie a inteligențelor multiple, aflăm că autorul ei crede că a reușit să schimbe ideea că există doar un singur tip de inteligență, că e sigur că în lume TIM este foarte cunoscută, dar că nu se merge întotdeauna în profunzime și uneori este prost aplicată (ce s-a întâmplat și la noi, de fapt). 
Și, legat de TIM, un citat care ne dă de gândit și ne mai aduce cu picioarele pe pământ:
”In the United States, if you ask teachers, “Are there children whom we should call ‘gifted?”, many if not most will say ‘No.’ That’s the politically correct answer.”
Pentru că și noi vedem cum distanța dintre departamentele de cercetare și școli se tot adâncește, Gardner ne reamintește că din turnul de fildeș în sala de clasă coboară doar acele teorii care sunt formulate simplu și atrăgător, care nu necesită costuri mari de implementare și care găsesc ”traducători” care să îi ajute pe profesori să folosească respectivele teorii.
Despre prietenii săi din Reggio Emilia și ale lor ”100 de limbaje ale copilului,  numai de bine, Gardner considerând că au o abordare foarte potrivită pentru vremurile din ziua de azi.
Ne explică pe scurt, cum se pot introduce adevărul, frumosul și bunătatea ca valori principale în școli și ce înseamnă etic, excelent și entuziasm când vorbim de lucrul bine făcut.
Că nu mai putem să facem față unei lumi complexe și în continuă transformare fără cele 5 minți pentru viitor știam, că ne-a povestit pe larg despre asta într-o carte întreagă. Cât despre  diferența dintre  ”app-dependence” și  app-enablement”,  aici  e de aprofundat și de citit The App Generation, pentru că despre asta e vorba și ne privește aproape pe toți.
(sursa:aici)

vineri, 8 mai 2015

Elev generația Z

foto credits:vgreet.co.uk

Mi-am dat seama luna trecută, lucrând la firul ierbii cu profesori de liceu, că e esențial să vorbim cu ei despre elevii lor, nativii digitali sau generația Z, una complet diferită de tot ce am avut până acum în istorie și foarte îndepărtată de morala și speranțele generațiilor anterioare ( Baby boomers, X și chiar Y).

S-au născut după 1995 și au crescut cu internet, computer, telefon mobil și YouTube. Le place tehnologia și se pricep s-o folosească, au acces la informație cum n-a avut nicio altă generație înaintea lor, iar dacă vor să afle ceva, caută imediat pe internet. Sunt capabili să facă mai multe lucruri în același timp, de exemplu, să asculte muzică, să trimită un mesaj, să se uite la televizor și să fie atenți la ce spune cineva. Pentru ei, totul trebuie să se întâmple repede și cu rezultate imediate. Așteaptă feedback pe loc (like sau comentariu!!), le plac pozele și imaginile și pun preț pe părerile exprimate pe rețelele de socializare și nu neapărat pe cele validate prin fapte sau cifre. Nu e nevoie să iasă din casă pentru a ști ce se întâmplă, a cunoaște lumea și a avea prieteni, căci toate acestea sunt doar la un click distanță.

E o realitate care nu mai poate fi întoarsă din drum. Ei sunt elevii de azi din școli și licee. Dacă nu vom încerca să-i cunoaștem pe tinerii din această generație Z și să găsim cele mai bune căi pentru a-i educa, distanța dintre ei și noi se va adânci cu viteză, pe zi ce trece. S-au scris deja cărți cu acest subiect (Disrupted, Born DigitalThe App Generation etc.) se fac cercetări serioase și se scriu numeroase articole. Profesorilor li se recomandă să îi atragă și să îi motiveze pe elevii Z prin utilizarea în lecții a tehnologiilor, a imaginilor, a filmelor, a prezentărilor power point, prin încurajarea colaborării online, implicarea în proiecte de grup și transmiterea conținuturilor în calupuri mici. Pentru a face față în mod responsabil noianului de informații în care se află, elevul Z are nevoie de abilități de gândire critică, analiză, sinteză și rezolvare de probleme. El trebuie învățat că o sarcină complexă necesită atenție, concentrare și efort susținut. Și, foarte important, e recomandat să petreacă mai mult timp afară, în natură și să participe la lecții organizate în aer liber, la excursii tematice sau călătorii.

Iată de ce, peste tot în lume, se vorbește nu de o reformă, ci de o revoluție a învățării, care are la bază ideea că școlile, așa cum arată și cum sunt organizate în prezent, nu mai corespund nevoilor de educație ale generației Z.

Și asta nu e tot, se vorbește deja de generația următoare, numită Alpha, copiii născuți după 2010, despre care se spune că ar fi (țineți-vă bine!!)” Gen Zs on Red Bull”.