Jurnalul stării de bine pentru elevi

 

Libristo credits

Am adus această idee a unui jurnal al stării de bine încă din primăvară, odată cu primele cursuri pe care le-am organizat pentru școli pe această temă, în secțiunea în care le prezentam profesorilor o serie de idei și activități pentru a crește starea de bine în rândul elevilor.

 Știm cu toții cât de benefic este pentru o persoană să țină un jurnal, iar copiii nu fac excepție în această privință. Când notăm gândurile aducem claritate în ceea ce facem, reflectăm asupra a ceea ce ni se întâmplă și scăpăm deseori de temeri și griji.

Un jurnal  al stării de bine pentru elevi este plin de resurse, este friendly și îi  îndeamnă pe copii să rezolve multe activități  și exerciții care să îi ajute la optimizarea sănătății lor emoționale. Temele abordate sunt managementul propriei persoane și conștiința de sine, abilitățile de relaționare, sau luarea deciziilor.

Elevii își pot face singuri un astfel de jurnal, dintr-un caiet cu o copertă frumoasă, realizată de ei, colorată și personalizată creativ de fiecare. Ei vor completa jurnalul fie în fiecare zi, fie o dată pe săptămână,  conform unor cerințe sugerate de către învățătoare, puse în tabele sau grafice cu tot felul de forme, de exemplu:

• Ce calităti  am?
• Ce lucruri pozitive am făcut azi ?

-                           - azi m-am amuzat de..

-                           - am facut ceva bun pentru...

-                           -  m-am simțit mândru (ă)cand...

-                           -  sunt bun(ă) la ....

• Faceți ceva creativ, care să vă ajute să vă simțiți mai relaxat:

-                            - desenează sau pictează

-                             -cântă la un instrument

-                             - dansează, fă un colaj din frunze și flori presate etc.

• Faceți lucruri prin care să aveți grijă de voi, de exemplu:

-                           - ieși in natură, fă plimbări și bucură-te de frumusețea locurilor în care trăiești

-                             - ascultă melodii preferate

-                            - uită-te la un film

-                             - citeste o carte

-                              - creează un happy place doar pentru tine

Dacă nu îl creați voi, puteți să folosiți jurnale de stare de bine cu un template dat, cum este cel de la Twinkle ( vezi poza de mai sus), pe care il puteti descărca AICI, pentru această toamnă și iarnă.

 

De asemenea, am văzut în unele școli din străinătate că, la nivelul școlii sau al unor niveluri de clase, se creează un astfel de jurnal, care este apoi postat pe site-ul școlii, de unde poate fi descărcat de copii.

Să aveți o stare de bine în fiecare zi!

 

Vorba de educație - 100 cele mai inovatoare

HundrED a publicat recent colecția 2017a celor mai inovatoare 100 de inițiative care schimbă educația în lume. Selectate în funcție de gradul de noutate, impactul avut și posibilitatea de a fi replicate (e liber la inspirație, deci!), cele mai multe demersuri au acel ingredient care lipsește de multe ori din educație – curiozitatea. Odată stârnită, orice copil învață cu plăcere.  

 

O idee frumoasă de început de an

foto credits - pag FB Scoala Valea Lupului

Ne-a plăcut ce vor profesorii de la școala din comuna Valea Lupului din Iași  să facă pentru acest început de an școlar:  „Orice lucru trainic trebuie clădit pe ceva stabil...Haideți să punem împreună pietrele pentru a construi un an școlar rodnic! Vă invităm, copii de grădiniță, elevi de la toate clasele, părinți, cadre didactice, ca în prima zi de școală să aduceți o piatră mai mare sau mai mică pe care să scrieți/desenați ceva important pentru voi în educație. Împreună, aceste pietre vor forma o alee care ne va aminti mereu care sunt valorile ce ne ghidează.”

Arte, dezbateri și dichisuri în școală

Când directorul unei școli visează frumos, o săliță oarecare dintr-un liceu se transformă într-un  spațiu prietenos, în care copiii din școală se întâlnesc pentru activitățile clubului de dezbateri, ale celui de pictură, ale celui de film sau ale celui de literatură, iar seniorii colegiului, foștii profesori, vin să se mai vadă și să mai schimbe o vorbă. Anticafeneaua „Arte, dezbateri şi dichis”,  pe care am văzut-o ieri la Colegiul „Mihai Cantacuzino” din Sinaia, a fost amenajată cu obiecte vechi găsite în podul liceului și recondiționate de Ion Moldovan, meșterul școlii, și  e prima de acest fel deschisă într-o școală din România. #reformalafirulierbii, #haicăsepoate

Aurora Arieșan, directoarea liceului

Profesorul ”în plinătatea minții”

foto credits: pag.FB a lui Pasi Salhberg

Poate s-o găsi vreo editură  s-o traducă, pentru că tare ne-ar prinde bine și nouă și ar putea fi  o temă cu adevărat utilă pentru cursurile de formare a mult prea stresaților noștri profesori. ”The Mindful Teacher”, publicată în 2009 ( cu a doua ediție sub tipar în acest moment – anunț făcut azi de Pasi Salhberg pe pagina sa de facebook) e despre reacția profesorilor în fața reformelor. Despre ce poate să facă un profesor care e bombardat de schimbări de sistem  de sus în jos, despre care nu știe mare lucru, pentru că nu a fost consultat și despre care crede că nu îi ajută pe elevii lui. ”Mindful Teacher”  îi invață pe profi cum să includă reforma în practica de la clasă, cum sa fie deschiși la idei noi, la alte perspective și cum să dialogheze și să caute răspunsuri  împreună cu colegii lor.

Intr-o lume în care suntem mereu ocupați, în care ne plângem că nu avem timp și trecem în goană pe lângă oameni și lucruri, a trăi ”mindfulness” înseamnă să mai încetinim ritmul pentru a ne uita mai atent și fără prejudecăți la ceea ce se întâmplă în tine și în jurul tău. Înseamnă să conștientizăm pe deplin momentul  și starea noastră din prezent, să dăm atenție la ceea ce gândim și simțim acum și aici. Un fel de a vedea ceea ce privești, a savura ceea ce înghiți, a simți ceea ce gândești.

”Mindfulness is a particular way of paying attention to ourselves, others and the world around us. It is often said that mindfulness is a shift from a doing mode to a being mode.” (Sr. Stanislaus Kennedy)

Cele mai inovatoare 13 școli din lume

Nu știu dacă sunt chiar cele mai inovatoare, dar toate au în comun un fel de a face educație în care școala se adaptează nevoilor copilului/ celui care învață, și nu invers.

 Școala plutitoare din Lagos, Nigeria, e o șansă la educație pentru copiii din comunitățile sărace.

Școala cub, Gimnaziul Ørestad din Copenhaga, încurajează colaborarea în spații deschise, învățarea prin investigație și rezolvarea unor probleme din viața reală.

 

Școala Big Picture Learning din Providence, Rhode Island, SUA, e parte a unui cluster de școli în care orele se fac la un loc de muncă real și fiecare elev are un mentor, specialist într-un domeniu în care copilul respectiv ar dori să lucreze când va fi adult. 

 

Grădinița unde toți sunt egali, Egalia, din Stockholm, Suedia - școala unde nu se spune ”el” și ”ea” și unde copiii sunt învățați să nu discrimineze în niciun fel și să judece oamenii după acțiunile lor, și nu după stereotipii.

 

Școala tehnologiilor - AltSchool, din San Francisco, California.Aici accentul se pune pe dezvoltarea abilităților IT și a gândirii flexibile, astfel încât copiii să se adapteze schimbării rapide a lumii.

 

 Școala comunității din satul Sra Pou, Cambodgia, în care persoane de toate vârstele învață cum să scoată bani din lucrurile la care se pricep și pasiunile pe care le au.

 

Școala care leagă liceul de facultate - P-TECH High School din Brooklyn, New York.Se învață 6 ani, iar în ultimii doi ani, sub îndrumare și mentorat, se obține și certificat de absolvire a unui colegiu.

 

Școala lui Steve Jobs din Amsterdam, în care, evident, se gândește diferit, fiecare copil în ritmul său, învățarea întâmplându-se conform uni plan individual ce se revizuiește la fiecare 6 săptămâni împreună - copii, părinți și ”antrenori”, că nu li se spune profi.

 

Școala pericolelor, Brightworks School din San Francisco, California. Aici curriculumul e unul ”periculos”, cam despre tot ce ți se spune că  nu ai voie să faci când ești copil - să nu te murdărești, să nu te joci cu focul, să nu strici aparatura din casă.Și e cu multă creativitate

Școala birou, Carpe Diem School din Aiken, Ohio. Fiecare copil e în ”cutia” lui, cu un computer, învață mai mult singur, dar, cum spun rezultatele, și mult mai bine.

 

Școala Innova din Peru, construită de designeri de prestigiu, cu spații adaptate mai multor tipuri de învățare. Jumătate din programul zilnic al copilului e online, jumătate tradițional.

 

 Școala albastră, Blue School din New York. Creativitate și idei noi cât cuprinde. 

 

Școala care spune că niciodată nu e prea târziu  Samaschool din San Francisco, California. Aici vin adulți să își dezvolte abilitățile de antreprenoriat și IT.

(sursa:aici)