EN în QX

Citesc Raportul de diagnostic QX (mi-a plăcut titlul, Q de la questions și X însemnând necunoscutele viitorului!) prezentat astăzi de dl. ministru David, secțiunea referitoare la învățământ preuniversitar și dau peste mențiunea referitoare la evaluarea națională din clasa a VIII-a. Este scris în raport că aceasta „trebuie să includă, pe lângă testările la matematică și limba română și testarea celorlalte competențe de bază/cheie (de discutat varianta 5 competențe de bază vs. 8 competențe cheie)”.

M-aș fi așteptat ca, în loc să complicăm și mai mult acest examen dat la (frageda) vârsta de14 ani, să avem în vedere, pe termen mediu, desființarea lui, așa cum propune OECD: „pe viitor, România ar trebui să revizuiască parcursurile școlare și certificarea de la nivelul învățământului secundar, luând în considerare inclusiv 𝗽𝗼𝘀𝗶𝗯𝗶𝗹𝗶𝘁𝗮𝘁𝗲𝗮 𝗲𝗹𝗶𝗺𝗶𝗻𝗮̆𝗿𝗶𝗶 𝗲𝘃𝗮𝗹𝘂𝗮̆𝗿𝗶𝗶 𝗻𝗮𝘁̧𝗶𝗼𝗻𝗮𝗹𝗲 𝗽𝗲𝗻𝘁𝗿𝘂 𝗰𝗹𝗮𝘀𝗮 𝗮 𝗩𝗜𝗜𝗜-𝗮.” (OECD, Studiu privind evaluarea și examinarea în domeniul educației – România, 2017).

De asemenea, constat că nu se renunță la ideea, foarte contestată, de altfel, ca liceele să dea probe proprii de admitere: „fiecare liceu poate decide procentul de locuri care vor fi organizate prin examen de specialitate (nu mai mult decât 50%), organizat în condițiile legii după evaluarea națională.”

Iar bacalaureatul rămâne cel propus prin legea Deca.

Cum a schimbat pandemia educația

Dacă mă uit la ce (nu) fac universitățile și agențiile de cercetare, e incredibilă viteza cu care lucrează OECD pentru educație. Au ținut ritmul pe toată perioada pandemiei cu analize și sfaturi pentru decidenți, iar azi putem citi acest raport excelent despre educație în vremea pandemiei. Pe scurt, sunt de făcut următoarele și e nevoie de:

1. Pregătire.
2. Să învățăm din prima fază a pandemiei.
3. Proceduri în școli pentru a menține distanța.
4. Crearea unui sistem eficient de învățare la distanță.
5. Întărirea ecosistemului de învățare online.
6. Întărirea formării continue a profesorilor.
7. Dezvoltarea capacității școlilor pentru a face blended learning.
8. Analiza nevoilor elevilor.
9. Recuperarea materiei.
10. Reechilibrarea curriculumului.
11.Dezvolatrea unui sistem eficace de comunicare.
12. Capacitate puternică de a conduce, leadership pentru adaptare și inovație.
13. Echilibru între autonomie și sprijin acordate școlilor.
14. Inovație.
15. Resurse

Raportul poate fi descărcat aici: AICI.

Education at a Glance 2018

Una dintre cele mai bune analize a sistemelor de învățământ din lume, care se face anual și la care ne raportăm adesea când realizăm studii sau elaborăm rapoarte despre educație a fost lansată acum 15 minute și este despre echitate. Poate fi descărcată aici:
https://read.oecd-ilibrary.org/…/education-at-a-glance-2018…

Fiecare copil să înflorească

Ultimul raport publicat de hundrED săptămâna trecută are un titlu cât o misiune de ținut minte pentru toate persoanele și instituțiile care se ocupă de educație („fiecare copil să înflorească” 🙂) și concluziile sale sunt că tinerii cu vârsta de sub 18 ani din 19 țări cred că nu prea există nicio legătură între așteptările lor și ceea ce primesc în sistemul de educație și că 83% dintre ei ar dori ca școala să se focalizeze mai mult pe abilitățile necesare în carieră. Mai toți spun că nu se simt pregătiți pentru „viața de după școală”. Studiul poate fi descărcat aici: https://hundred-cdn.s3.amazonaws.com/…/Hundred_Research_Rep…

Ce zice monitorizarea Comisiei Europene ( 2017)

Azi CE a dat publicității Education and Training Monitor 2017 cu rapoarte pentru fiecare țară și analize obiective, ca să știm pe unde suntem și ce ar fi de făcut. Pentru că în ultimii ani am lăsat aceste rapoarte și pe blog, iată și aspectele relevante pentru România în 2017:

• „România pune în aplicare o programă de învățământ bazată pe competențe în învățământul școlar. Sunt în curs de elaborare planuri de instruire a profesorilor pentru a preda programa de învățământ modernizată.

• Ponderea elevilor cu o performanță scăzută în ceea ce privește competențele de bază rămâne una dintre cele mai mari din UE. Acest lucru este cauzat de factori educaționali și de provocări în materie de echitate. Accesul la educația de masăde calitate este o provocare în special pentru elevii din mediul rural și pentru romi.

• Finanțarea pentru educație este foarte scăzută. Riscul de părăsire timpurie a școlii rămâne ridicat, cu consecințe pentru piața forței de muncă și pentru creșterea economică.

• Relevanța pe piața muncii a studiilor superioare este în curs de îmbunătățire, dar ponderea absolvenților de studii superioare este cea mai scăzută din UE.

• Sunt în curs de desfășurare eforturi de a introduce educația și formarea profesională duală. Participarea adulților la procesul de învățare continuă rămâne scăzută, în pofida necesității de actualizare a competențelor.

Interesant de comparat cu raportul de anul trecut și de văzut ce măsuri s-au luat.

Education at a Glance 2017

Caldă, s-a lansat ieri! Education at a Glance: OECD Indicators conține informații cheie despre impactul educației, resursele investite în acest domeniu, acces, participare și organizarea școlilor din cele 35 țări membre și altele partenere OECD. Plus date referitoare la înscrierea în învățământul licel, mobilitatea elevilor, nevoile de pe piața muncii și calificările obținute în sistemele de învățământ. Un rezumat al publicației în limba engleză  poate fi citit aici)

Despre evaluare și examinare, la noi

Excelenta inițiativă a OECD, UNICEF  și MEN lansată astăzi propune o serie de măsuri pentru consolidarea sistemului de evaluare și examinare de la noi. Pe scurt, din rezumat:

1. Referitor la evaluarea elevilor - este dominată de examinări cu mize importante, care limitează procesul de învățare și promovează o definiție restrânsă a succesului. În România, evaluarea elevilor se caracterizează printr-un puternic accent pe testarea externă, ceea ce permite în mică măsură profesorilor să recurgă la propriul raționament profesional și să ofere feedback elevilor, aspect esențial în procesul de învățare. 

„Având în vedere consecinţele negative ale actualelor examinări naţionale asupra învăţării, motivaţiei şi evoluţiei elevilor, este importantă creşterea calităţii lor. Ca o primă prioritate, România ar trebui să îmbunătăţească calitatea şi echitatea evaluării naţionale pentru clasa a VIII-a, ţinând cont de miza importantă a acesteia pentru viitorul parcurs educaţional al elevilor. Pe viitor, România ar trebui să revizuiască parcursurile şcolare şi certificarea de la nivelul învăţământului secundar, luând în considerare inclusiv 𝗽𝗼𝘀𝗶𝗯𝗶𝗹𝗶𝘁𝗮𝘁𝗲𝗮 𝗲𝗹𝗶𝗺𝗶𝗻𝗮̆𝗿𝗶𝗶 𝗲𝘃𝗮𝗹𝘂𝗮̆𝗿𝗶𝗶 𝗻𝗮𝘁̧𝗶𝗼𝗻𝗮𝗹𝗲 𝗽𝗲𝗻𝘁𝗿𝘂 𝗰𝗹𝗮𝘀𝗮 𝗮 𝗩𝗜𝗜𝗜-𝗮.”

În acest sens, se recomandă elaborarea standardelor de evaluare și formarea profesorilor pe teme de evaluare formativă.

2. Referitor la evaluarea profesorilor – e nevoie de crearea unui cadru mai generos pentru evaluare, cu timp și proceduri pentru observații, feedback, discuții și furnizarea de sprijin pentru îmbunătățirea activității la clasă.

3. Referitor la evaluarea școlilor- e imperios necesară trecerea de la evaluarea conformității, la folosirea rezultatelor evaluării pentru realizarea de îmbunătățiri. 

 
Studiul poate fi citit aici.

Vorba de educație - starea de bine la raport

Ieri a fost lansat la Londra „Students’ Well-Being: PISA 2015 Results”. Este primul raport ce analizează la nivel internațional factorii care îi motivează pe tineri să aibă rezultate bune la școală, relațiile lor cu profesorii, viața în familie și modul în care își petrec timpul liber. Concluzia e, pe scurt, că adolescenții care simt că aparțin unei comunități școlare care îi sprijină și îi valorizează și cei care au parte de relații bune cu părinții, profesorii și colegii au rezultate la învățătură mai bune și sunt mai fericiți.Sunt și datele pe țări - noi suntem iar la minus și cu ”the sense of belonging at school.”

TIMSS 2015, azi

Calde! Azi dimineață au fost date publicității rezultatele testelor internaționale TIMSS 2015 (Trends in International Mathematics and Science Study). De 20 de ani, ”tigrii asiatici” sunt cei mai tari la matematică. Pe lângă rezultate, în raport sunt și câteva constatări care ne dau un pic de speranță despre ce se întâmplă în educație la nivel mondial:
- s-au schimbat curricula la științe, sunt țări în care se studiază discipline noi, precum știința pământului și știința vieții;
- aproape tuturor elevilor de clasa a 4-a le place la școală :);
- diferențele de gen s-au micșorat;
- școlile sunt locuri mai sigure și mai bine organizate și
- profesorii sunt mai multumiți de jobul lor.

Toată informația despre TIMSS 2015 este disponibilă aici.

Ce zice monitorizarea CE

Azi CE a dat publicității Monitorul educației și formării 2016 cu rapoarte pentru fiecare țară și analize obiective, ca să știm pe unde suntem și ce ar fi de făcut. Pentru România, sunt menționate următoarele aspecte principale:

1.România își modernizează programa școlară în direcția învățării bazate pe competențe;

2. Părăsirea timpurie a școlii a continuat să crească în 2015 și are a treia cea mai ridicată valoare din UE. Elevii din mediul rural, din familiile sărace și romii sunt în special expuși riscului de abandon

școlar și de sărăcie educațională;

3.Este de așteptat ca participarea la învățământul preșcolar să crească în urma introducerii tichetului social pentru copiii din familiile sărace;

4. Ponderea absolvenților de studii superioare a crescut, astfel încât aceasta este în prezent foarte aproape de obiectivul național, dar este în continuare una dintre cele mai scăzute din UE, iar asigurarea relevanței învățământului superior pentru piața muncii este o provocare;

5. Calificările și programele de studii pentru educația și formarea profesională (EFP) nu sunt adaptate suficient la nevoile pieței forței de muncă, iar participarea adulților la procesul de învățare pe tot

parcursul vieții este cea mai scăzută din UE;

6. Deși s-au înregistrat unele îmbunătățiri, cheltuielile publice destinate educației continuă să fie foarte scăzute.

Interesant de comparat cu Raportul de monitorizare de anul trecut și de văzut ce măsuri s-au luat.