Cuvântul anului la Oxford University - brain rot

 

Nu știu dacă are legătură și cu ce s-a petrecut la noi, în fine...toată presa britanică de azi scrie despre asta:

Oxford University a anunțat azi cuvântul anului 2024 - „brain rot”, deteriorarea creierului, definită ca „deteriorarea stării mintale sau intelectuale a unei persoane, privită ca rezultat al consumului excesiv de material considerat a fi banal și lipsit de provocări”. A fost votat de 36 000 de persoane, dintr-o listă de 6 cuvinte, întocmită de Oxford University Press.

Brain rot/ putregaiul creierului este despre pericolul vieții noastre din mediul virtual și efectele consumului excesiv de conținut online de proastă calitate, în special cel preluat de pe platformele de social media.

E o temă de analizat în viitor în conversația despre umanitate și tehnologie. Ca să nu mai zic de cea despre educație.

Mai multe, AICI

Education at a Glance 2018

Una dintre cele mai bune analize a sistemelor de învățământ din lume, care se face anual și la care ne raportăm adesea când realizăm studii sau elaborăm rapoarte despre educație a fost lansată acum 15 minute și este despre echitate. Poate fi descărcată aici:
https://read.oecd-ilibrary.org/…/education-at-a-glance-2018…

Fiecare copil să înflorească

Ultimul raport publicat de hundrED săptămâna trecută are un titlu cât o misiune de ținut minte pentru toate persoanele și instituțiile care se ocupă de educație („fiecare copil să înflorească” 🙂) și concluziile sale sunt că tinerii cu vârsta de sub 18 ani din 19 țări cred că nu prea există nicio legătură între așteptările lor și ceea ce primesc în sistemul de educație și că 83% dintre ei ar dori ca școala să se focalizeze mai mult pe abilitățile necesare în carieră. Mai toți spun că nu se simt pregătiți pentru „viața de după școală”. Studiul poate fi descărcat aici: https://hundred-cdn.s3.amazonaws.com/…/Hundred_Research_Rep…

Vorba de educație - desenând viitorul

În studiul „Drawing the Future” realizat de câteva organizații prestigioase și care se va lansa în zilele următoare, copii cu vârste între 7-11 ani au fost  rugați să reprezinte prin desen ce meserie vor să aibă când vor fi mari și să spună de unde au aflat de meseria respectivă. Pentru România,  a reieșit  că vor să se facă sportivi, doctori, profesori, veterinari, polițiști, artiști, dar și că vor să lucreze în armată, arhitectură sau în modă. Peste jumătate dintre copiii intervievați  au aflat de aceste meserii de la TV/radio, cam 23% dintr-o experiență personală, restul de la părinți, din cărți și reviste sau din jocuri video și de pe you tube. Materia preferată e matematica (49%), urmată de educație fizică (13%), română (12%), desen, engleză, muzică, științe și istorie. Se păstrează și diferențele de gen, băieții preferând meseriile în care se lucrează cu lucrurile (de ex. ingineri), iar fetele pe cele în care se lucrează cu oamenii (profesoare, doctorițe, asistente medicale). De reținut că, din cauza cunoașterii limitate a lumii din jurul lor, copiii care trăiesc în medii dezavantajate tind să nu își depășească orizontul și să facă în viitor ce fac și părinții lor în prezent.

Ce zice monitorizarea Comisiei Europene ( 2017)

Azi CE a dat publicității Education and Training Monitor 2017 cu rapoarte pentru fiecare țară și analize obiective, ca să știm pe unde suntem și ce ar fi de făcut. Pentru că în ultimii ani am lăsat aceste rapoarte și pe blog, iată și aspectele relevante pentru România în 2017:

• „România pune în aplicare o programă de învățământ bazată pe competențe în învățământul școlar. Sunt în curs de elaborare planuri de instruire a profesorilor pentru a preda programa de învățământ modernizată.

• Ponderea elevilor cu o performanță scăzută în ceea ce privește competențele de bază rămâne una dintre cele mai mari din UE. Acest lucru este cauzat de factori educaționali și de provocări în materie de echitate. Accesul la educația de masăde calitate este o provocare în special pentru elevii din mediul rural și pentru romi.

• Finanțarea pentru educație este foarte scăzută. Riscul de părăsire timpurie a școlii rămâne ridicat, cu consecințe pentru piața forței de muncă și pentru creșterea economică.

• Relevanța pe piața muncii a studiilor superioare este în curs de îmbunătățire, dar ponderea absolvenților de studii superioare este cea mai scăzută din UE.

• Sunt în curs de desfășurare eforturi de a introduce educația și formarea profesională duală. Participarea adulților la procesul de învățare continuă rămâne scăzută, în pofida necesității de actualizare a competențelor.

Interesant de comparat cu raportul de anul trecut și de văzut ce măsuri s-au luat.

Education at a Glance 2017

Caldă, s-a lansat ieri! Education at a Glance: OECD Indicators conține informații cheie despre impactul educației, resursele investite în acest domeniu, acces, participare și organizarea școlilor din cele 35 țări membre și altele partenere OECD. Plus date referitoare la înscrierea în învățământul licel, mobilitatea elevilor, nevoile de pe piața muncii și calificările obținute în sistemele de învățământ. Un rezumat al publicației în limba engleză  poate fi citit aici)

Despre evaluare și examinare, la noi

Excelenta inițiativă a OECD, UNICEF  și MEN lansată astăzi propune o serie de măsuri pentru consolidarea sistemului de evaluare și examinare de la noi. Pe scurt, din rezumat:

1. Referitor la evaluarea elevilor - este dominată de examinări cu mize importante, care limitează procesul de învățare și promovează o definiție restrânsă a succesului. În România, evaluarea elevilor se caracterizează printr-un puternic accent pe testarea externă, ceea ce permite în mică măsură profesorilor să recurgă la propriul raționament profesional și să ofere feedback elevilor, aspect esențial în procesul de învățare. 

„Având în vedere consecinţele negative ale actualelor examinări naţionale asupra învăţării, motivaţiei şi evoluţiei elevilor, este importantă creşterea calităţii lor. Ca o primă prioritate, România ar trebui să îmbunătăţească calitatea şi echitatea evaluării naţionale pentru clasa a VIII-a, ţinând cont de miza importantă a acesteia pentru viitorul parcurs educaţional al elevilor. Pe viitor, România ar trebui să revizuiască parcursurile şcolare şi certificarea de la nivelul învăţământului secundar, luând în considerare inclusiv 𝗽𝗼𝘀𝗶𝗯𝗶𝗹𝗶𝘁𝗮𝘁𝗲𝗮 𝗲𝗹𝗶𝗺𝗶𝗻𝗮̆𝗿𝗶𝗶 𝗲𝘃𝗮𝗹𝘂𝗮̆𝗿𝗶𝗶 𝗻𝗮𝘁̧𝗶𝗼𝗻𝗮𝗹𝗲 𝗽𝗲𝗻𝘁𝗿𝘂 𝗰𝗹𝗮𝘀𝗮 𝗮 𝗩𝗜𝗜𝗜-𝗮.”

În acest sens, se recomandă elaborarea standardelor de evaluare și formarea profesorilor pe teme de evaluare formativă.

2. Referitor la evaluarea profesorilor – e nevoie de crearea unui cadru mai generos pentru evaluare, cu timp și proceduri pentru observații, feedback, discuții și furnizarea de sprijin pentru îmbunătățirea activității la clasă.

3. Referitor la evaluarea școlilor- e imperios necesară trecerea de la evaluarea conformității, la folosirea rezultatelor evaluării pentru realizarea de îmbunătățiri. 

 
Studiul poate fi citit aici.

Vorba de educație - starea de bine la raport

Ieri a fost lansat la Londra „Students’ Well-Being: PISA 2015 Results”. Este primul raport ce analizează la nivel internațional factorii care îi motivează pe tineri să aibă rezultate bune la școală, relațiile lor cu profesorii, viața în familie și modul în care își petrec timpul liber. Concluzia e, pe scurt, că adolescenții care simt că aparțin unei comunități școlare care îi sprijină și îi valorizează și cei care au parte de relații bune cu părinții, profesorii și colegii au rezultate la învățătură mai bune și sunt mai fericiți.Sunt și datele pe țări - noi suntem iar la minus și cu ”the sense of belonging at school.”

Vorba de educație - ce mai gândesc nativii digitali

Varkey Foundation a realizat de curând cel mai amplu studiu asupra generației Z, nativii digitali, chestionând 20 000  de tineri din 20 de țări. Sunt date publicității tot felul de date și informații despre ce mai gândesc și ce mai simt tinerii de lângă noi, cu vârste cuprinse între 15-25 de ani.  Adică elevii și studenții noștri de azi. Cei care așteaptă să ne raportăm și la universul lor atunci când ne concepem lecțile și cursurile sau când elaborăm curricula și manuale pentru ei. Pentru că, altfel, există riscul ca lumile noastre să nu se întâlnească vreodată și să jucăm fiecare în alt film. Un fel de "don't limit a child to your own learning, for he was born in another time" (Tagore).

De exemplu, pentru părinți, diriginți și cine mai face azi consiliere în carieră prin școli, ar fi bine de știut că, în ceea ce privește joburile pe care și le-ar dori, 13%  dintre nativii digitali vor să muncească pentru organizații care au impact pozitiv în lume; 15% vor cariere care să le ofere posibilitatea să călătorească și să întâlnească alți oameni;19 % consideră că e important ca jobul să le ofere ocazia să avanseze în carieră; 23% vor să fie bine plătiți, iar cei mai mulți doresc ca la locul de muncă să își poată dezvolta abilitățile.

TIMSS 2015, azi

Calde! Azi dimineață au fost date publicității rezultatele testelor internaționale TIMSS 2015 (Trends in International Mathematics and Science Study). De 20 de ani, ”tigrii asiatici” sunt cei mai tari la matematică. Pe lângă rezultate, în raport sunt și câteva constatări care ne dau un pic de speranță despre ce se întâmplă în educație la nivel mondial:
- s-au schimbat curricula la științe, sunt țări în care se studiază discipline noi, precum știința pământului și știința vieții;
- aproape tuturor elevilor de clasa a 4-a le place la școală :);
- diferențele de gen s-au micșorat;
- școlile sunt locuri mai sigure și mai bine organizate și
- profesorii sunt mai multumiți de jobul lor.

Toată informația despre TIMSS 2015 este disponibilă aici.

Vorba de educație - ce mai spun adolescenții

Mi-a plăcut și nu mă miră că 76% dintre adolescenții chestionați de UNICEF România (împreună cu Consiliul Național al Elevilor, ce frumos!) consideră ca prioritate accesul la o educație incluzivă de calitate. M-am întânit zilele trecute cu elevi de liceu în cadrul unui exercițiu de planificare strategică participativă și cam asta spuneau și ei că își doresc - o relație mai bună și mai deschisă cu profesorii, bazată pe respect, fără favoritisme și fără jigniri; ore mai atractive și metode de predare mai moderne și mai interactive, în care să fie valorizați toți copiii, în care să se lucreze diferențiat, în funcție de nevoi specifice și particularități de învățare și dezvoltare. Adică o școală mai deschisă și mai prietenoasă (rezultatele sondajului aici).  

Ce zice monitorizarea CE

Azi CE a dat publicității Monitorul educației și formării 2016 cu rapoarte pentru fiecare țară și analize obiective, ca să știm pe unde suntem și ce ar fi de făcut. Pentru România, sunt menționate următoarele aspecte principale:

1.România își modernizează programa școlară în direcția învățării bazate pe competențe;

2. Părăsirea timpurie a școlii a continuat să crească în 2015 și are a treia cea mai ridicată valoare din UE. Elevii din mediul rural, din familiile sărace și romii sunt în special expuși riscului de abandon

școlar și de sărăcie educațională;

3.Este de așteptat ca participarea la învățământul preșcolar să crească în urma introducerii tichetului social pentru copiii din familiile sărace;

4. Ponderea absolvenților de studii superioare a crescut, astfel încât aceasta este în prezent foarte aproape de obiectivul național, dar este în continuare una dintre cele mai scăzute din UE, iar asigurarea relevanței învățământului superior pentru piața muncii este o provocare;

5. Calificările și programele de studii pentru educația și formarea profesională (EFP) nu sunt adaptate suficient la nevoile pieței forței de muncă, iar participarea adulților la procesul de învățare pe tot

parcursul vieții este cea mai scăzută din UE;

6. Deși s-au înregistrat unele îmbunătățiri, cheltuielile publice destinate educației continuă să fie foarte scăzute.

Interesant de comparat cu Raportul de monitorizare de anul trecut și de văzut ce măsuri s-au luat.