miercuri, 29 august 2018

Despre clasele flexibile



„Clasele flexibile” câștigă tot mai mult teren în școli din diferite colțuri ale lumii și, pentru că am scris de ceva timp despre acest concept și am promovat diverse idei de amenajare a unor astfel de clase,  m-aș bucura dacă le-aș vedea și în școlile din România, publice sau private.


Clasele flexibile au apărut din nevoia unor profesori creativi sau a unor directori vizionari de a adapta spațiul școlii unor noi metode didactice, bazate pe interactivitate și menite a facilita învățarea personalizată și a crește interesul și participarea copiilor la activități. După principiul „funcția influențează forma”, tot mai multe școli au înțeles că trebuie să își regândească periodic spațiul de care dispun pentru a ține pasul cu schimbarea modului în care învață copiii. Se face astfel trecerea  de la săli de clasă rigide și uniforme, la spații care încurajează colaborarea și învățarea bazată pe proiect și investigație.În aceste școli, designul sălilor de clasă facilitează dezvoltarea competențelor pe care cercetarea pedagogică le consideră ca necesare în acest secol: colaborare, inovare, creativitate, comunicare, responsabilitate, cunoașterea de sine.




În astfel de spații, elevii nu mai stau nemișcați  cu orele în clasicele bănci sau pupitre, ci își schimbă poziția în clasă, lucrează când stand pe o canapea, când pe jos, când în picioare, când la o masă, în funcție de sarcinile de lucru primite și de interesul și alegerea proprie. În clasele flexibile, pe lângă clasicele pupitre (sunt elevi care preferă să stea și să lucreze acolo), au apărut scaune de diferite mărimi și forme, fotolii, 1-2 canapele,  covorașe, perne, măsuțe joase, birouri  etc., în funcție de bugetele disponibile. E de remarcat că mulți profesori care și-au transformat clasele în unele flexibile au achiziționat mobilier la mâna a doua sau au folosit obiecte donate de părinți și comunitate.


Clasele flexibile vin la pachet cu o schimbare de viziune pedagogică și curajul de a abandona stilul de lucru relativ comod, bazat pe fluxul de informație catedră-bănci și a-și asuma responsabilitatea de a monitoriza un proces complex, în care fiecare elev învață în alt loc din clasă.




Deși conceptul este unul relativ nou, primele analize reliefează faptul că rezultatele școlare  ale elevilor care învață în clase flexibile s-au îmbunătățit, iar  plăcerea de a învăța a crescut și ea. 

Sper că cine se va inspira din acest articol și va amenaja o astfel de clasă ne va da și nouă de știre, e important pentru un blogger să știe că ceea ce scrie are impact. Mulțumesc!

(foto credits- Edutopia)

joi, 23 august 2018

Tema pentru acasă în Republica Moldova

foto credits - Ziare.com

La începutul acestei luni, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării din Republica Moldova a elaborat și publicat pentru consultare o intrucțiune privind managementul temelor pentru acasă. E un document bine structurat și foarte riguros, cu repere teoretice moderne și reglementări conforme cu tendințele actuale în domeniu - temele date să aibă caracter practic-aplicativ (proiecte, lucrări de investigație etc.), să fie creative și să corespundă intereselor elevilor, să se ofere feedback constructiv de către profesor, să poată fi efectuate în 45-60 minute zilnic pentru ciclul primar și 1,5 ore pentru gimnaziu, să fie evaluate în raport cu progresul propriu al copilului, plus interdicția de a da teme în vacanță și de a folosi tema ca instrument de pedeapsă și tot felul de îndrumări pentru manageri și părinți pentru implementarea cu succes a instrucțiunii.
  





marți, 21 august 2018

O cancelarie altfel



Când merg prin școli să particip la activități derulate prin diverse proiecte, mă uit cu atenție și la modul în care arată cancelaria, pentru că sunt de părere că acesta ne spune foarte multe despre cultura unei școli, dacă aceasta este una a colaborării, a comunicării deschise și a respectului și atenției acordate profesorilor sau una bazată pe formalism, individualism și  lipsă de interes pentru starea de bine a acestora.

Cancelaria nu e doar un loc unde venim să luăm sau să lăsăm catalogul. Cu ceva efort și puțină imaginație, ea poate deveni  un spațiu foarte important pentru profesori, unul confortabil, cu dotări moderne,  în care profesorii  să se simtă bine și unde pot găsi  toate informațiile legate de școală,  pot lucra individual sau în echipă,  pot participa la întâlniri sau sesiuni de dezvoltare profesională, pot  schimba o vorbă la o cafea sau se pot deconecta 5 minute. 

O cancelarie altfel are o canapea sau mai multe, fotolii și scaune comode, birouri individuale, mese rotunde pentru discuții, un avizier cu documente actualizate (doar din cele de interes general și nu prea multe și înghesuite), un flipchart cu informații și anunțuri la zi, lucrări ale copiilor pe pereți, rafturi și lockere individuale pentru profesori, câteva computere cu imprimante, un locșor  unde să poți mânca ceva, cu un mic frigider, un filtru de cafea și ceai, un prăjitor de pâine, multe plante și multă culoare. Și, desigur, uși deschise pentru elevi.

A transforma cancelaria unei școli într-un loc  în care profesorii să vină cu drag e o schimbare necesară în școlile de la noi și care, sunt sigură, va răsplăti efortul  directorului, va crește entuziasmul profesorilor și  va dezvolta comunitatea școlii. Așadar, lansez azi această idee și, totodată, provocare către școlile, directorii și profesorii din România care cred în ea și au destul entuziasm să o pună în practică. Campania „O cancelarie altfel” se lansează astăzi pentru voi, vă aștept!
 
Pentru a vă fi mai ușor, am adunat aici și câteva idei de amenajare a unei cancelarii moderne sau de „upgradare” a celei déjà existente. Succes!








(imaginile sunt preluate de pe internet și nu sunt din școli din România)

joi, 2 august 2018

De ce dezvoltare instituțională?


Una dintre ideile și imaginile preferate pe care le folosim în cursurile de management și leadership educațional - de ce dezvoltare instituțională în școli? Pentru că ”dacă nu poți crește trandafiri în beton, atunci e nevoie ca betonul să fie schimbat.” (Michael Fullan). Apoi le spunem, concret, ce fel de mecanisme și tipuri de activități pot dezvolta la nivelul școlii, astfel încât să creeze un mediu prietenos, în care FIECARE copil să poată progresa. #directordeșcoalănouă