Vorba de educație - reziliență

foto credits - resiliencecharterschools.com

Un termen tot mai „la modă” cum se zice, dar foarte important când vine vorba de domeniul educației și nu numai – reziliență, adică tăria psihică de a face față unor situații dificile, de a trece peste probleme și a avea puterea să te adaptezi într-o lume care o cam ia razna (vezi încălzirea globală și toate cele) și care ne surprinde tot mai mult cu urâțenii de tot felul. Sunt școli din lume care au inclus deja asta în curriculum. Cum câte ore în planul-cadru?:))

Excelent articolul distribuit azi de HundrED.

(Pot fi) obiective pentru noul an

Începe școala și ține de fiecare profesor și de fiecare director ca în acest an școlar să planifice și să deruleze lecții și activități în care elevii să învețe:
1. Să gândească critic și să rezolve probleme.
2. Să colaboreze în cadrul unor diverse rețele.
3. Să fie îndemânatici și să se adapteze la contexte noi.
4. Să aibă inițiativă și abilități de antreprenoriat.
5. Să comunice bine, oral și în scris.
6. Să acceseze și să analizeze informația.
7. Să fie curioși și să aibă imaginație.
 
Pentru că asta reiese din toate studiile și asta spun toți specialiștii în educație că ar trebui să învețe un copil în ziua de azi, pentru a-i fi bine mâine, când va fi adult.Un articol recent în WEF despre aceste „survival skills”, așa cum le vede Tony Wagner, poate fi citit aici.

Vorba de educație - cum se învață oriunde și oricând

photo credits - EdTech

Un articol publicat recent pe EdTech ne arată cum se adaptează unii la viitorul care se întâmplă deja și cât de departe, în urmă, rămân alții.  Pe principiul că se poate învăța oriunde și oricând, unele școli încep să renunțe la săli de clasă, table și locuri fixe în bănci, pentru tot felul de alte spații din școală unde să se poată colabora și învăța interactiv. Se lărgesc coridoarele, se mochetează scările, se amenajează spații deschise și flexibile și „fishbowls”, niște cămăruțe mici cu pereți de sticlă unde grupuri mici de elevi pot lucra împreună. Ce catedre și bănci înțepenite în podea?? Tot mobilierul e pe rotile, cancelariile nu mai au uși, se pun canapele colorate și birouri moderne prin toată școala, ca să-și găsească omul un loc unde să lucreze confortabil. Plus tehnologie la tot pasul, computere, videoproiectoare, ecrane, încărcătoare USB, să nu-i prindă a 4-a revoluție industrială nepregătiți.

Păstor urban și alte meserii ”de viitor”

Am explorat mai departe ideea dintr-un articol precedent despre școlarii de azi care vor avea și slujbe ce nu s-au inventat încă sau despre care abia a început să se vorbească. Și iată câteva dintre meseriile pe care, cred cei de la think tank-ul ”Sparks&Honey”, le vor avea în viitorul apropiat dragii noștri din generația Z:

-  tutore pentru stârnirea curiozității (curiosity tutor): te va inspira să devii mai interesat de lumea din jur și te va învăța ”arta descoperirii”;
 - manager al morții digitale (digital death manager): se va ocupa de existența ta digitală după ce mori;
- specialist printare 3D (printing handyman);
- terapist în detoxifiere digitală (digital detox therapist): îi va lua pe cei stresați și obosiți de prea multă tehnologie și îi va duce în natură;
-  pilot de drone: va fi foarte solicitat în zonele urbane;
- curator digital personal (personal digital curator): va avea grijă să ai cele mai bune aplicații, softuri și informații care îți trebuie să avansezi  în viața profesională și personală

și, preferata mea (prietenii știu de ce !)
 -  păstor urban (urban shepard): te va ajuta să explorezi zonele naturale ale orașului și să îți faci o mică grădină în zonele urbane.

Mi-a plăcut și ideea că, spre deosebire de trecut(și prezent), când evoluția în carieră era/este una liniară și predictibilă, în viitorul nu prea îndepărtat vom avea cariere care evoluează permanent și portofoliul nostru profesional va consta dintr-un amestec de joburi mai mici și foarte diferite.

(sursa: 20 jobs of the future)

Vorba de educație - top 10 pentru 2020

Dacă îmi amintesc că acum vreo 15 ani mergeam la poșta din oraș să trimit un fax, care era cel mai rapid mod de comunicare pe vremea aceea, iar azi aproape că nu mai putem funcționa din punct de vedere al profesiei fără smart phone, parcă îți vine să crezi ce spune raportul Future of Jobs  al World Economic Forum, dat publicității acum o săptămână - că prin 2020  vom avea a 4-a revoluție industrială și mulți roboți și altfel de companii și multe schimbări pe piața muncii.

Știam că se estimează că 65% dintre copiii care intră acum în școala primară  vor ajunge să aibă joburi care nu există astăzi. Aflu din chartul WEF cu top 10 abilități cerute pe piața muncii în 2020 că ar trebui să îi învățăm pe copii, în primul rând, să rezolve probleme complexe, să gândească critic și să fie creativi ( iar îi dăm dreptate lui Sir Ken Robinson, creativitatea a urcat pe locul 3!). Și mă întreb când și cum  o să începem să facem și noi asta prin școli. Că oricum e prea târziu. 2020 e doar peste patru ani.

Creativitate+compasiune+calm+colaborare

foto din arhiva personala

Nu scap nimic din ce mai spune Sir Ken Robinson, așa că iată-l și pe 8 august, într-un interviu excelent, vorbind clar și sistematizat, despre cele patru calități de care avem nevoie pentru a funcționa cu succes într-o lume complexă și cu probleme specifice și pe care școala ar trebui să le considere obiective de atins în educația copiilor:

1. Creativitate, definită ca imaginație aplicată.
2. Compasiune/înțelegere pentru puncte de vedere/culturi diferite, un fel de empatie aplicată și ea, pusă în practică, demonstrată la nivel acțional, un liant care ne ajută să trăim împreună în comunitate, noi toți și fiecare cu diferențele lui.
3. Calm, cumpăt, păstrarea echilibrului interior.
4. Colaborare, necesară pentru a înfrunta provocările complexe ale lumii contemporane ( trebuie să fie loc și pentru asta, în acest sistem bazat în principal pe competiție și în care copiii se întrec de mici unul cu altul).

Întrebat cum se pot forma aceste abilități, Ken dă un răspuns care mi-a mers la inimă și mi-a dat deja idei pentru teme de inclus în viitoarele programe de dezvoltare profesională: ”să îi ajutăm  pe profesori să dezvolte aceste calități mai întâi în ei înșiși”, să devină mentori ai elevilor, deschizători de uși, cei care le arată direcția.