ONU și starea de bine a elevilor

Mă bucur să constat că ideile mele se pliază pe concluziile unor rapoarte internaționale ale unor organizații de prestigiu.

Iată mai jos un fragment referitor la starea de bine a elevilor din  raportul ONU "Curriculum, pedagogie si evaluare - elemente ale dreptului la educatie" , Geneva 18 iunie2026:

„Prioritizarea stării de bine în detrimentul goanei după performanță

19. Numeroasele contribuții primite, precum și discuțiile Raportorului Special cu tinerii, inclusiv în timpul vizitelor în diferite țări, confirmă fără echivoc faptul că evaluarea sumativă, axată pe note, precum și volumul mare de muncă asociat acesteia reprezintă o sursă principală de stres, prejudicii emoționale și dezangajare, chiar și în sistemele care recunosc în mod oficial drepturile copiilor.

20. Presiunea obținerii performanței, predarea orientată exclusiv spre teste și un mediu școlar competitiv sunt exemple de practici educaționale care afectează negativ starea de bine și stima de sine a elevilor și pot încălca dreptul acestora la odihnă și joacă. 21. Comitetul pentru Drepturile Copilului a remarcat faptul că mulți copii din întreaga lume sunt privați de acest drept din cauza accentului pus pe succesul academic formal. De exemplu, programa școlară și orarul zilnic nu recunosc adesea necesitatea jocului, a recreerii și a odihnei sau nu prevăd suficient timp pentru acestea; utilizarea metodelor pedagogice formale sau didactice nu valorifică oportunitățile oferite de învățarea activă prin joc, iar practicile de evaluare formală creează presiune pentru obținerea performanței educaționale. 22. Același Comitet a subliniat în numeroase observații finale că elevii nu ar trebui suprasolicitați cu teme și sarcini școlare, că volumul lor de studiu trebuie să corespundă vârstei și capacităților lor și că aceștia trebuie să dispună de suficient timp pentru odihnă și hobby-uri, precum și de acces la joc liber, nestructurat și imaginativ și la activități recreative în timpul programului școlar. În unele cazuri, Comitetul a remarcat că presiunea socială de a excela din punct de vedere academic, combinată cu utilizarea excesivă a smartphone-urilor și cu o lipsă gravă de timp liber și de spații sigure pentru petrecerea timpului liber, joacă și exercițiu fizic pentru copii, impune statelor părți să ia măsuri, precum programe de conștientizare și campanii publice, pentru a schimba percepția și atitudinile față de odihnă, timp liber și joacă, considerate factori esențiali pentru dezvoltarea copiilor.

Acesta a recomandat eliminarea treptată a practicilor, inclusiv a măsurilor de testare, care contribuie la nivelurile ridicate de stres resimțite de elevi din cauza presiunii academice și asigurarea unui mediu de învățare creativ de care copiii să poată beneficia.”

Raportul poate fi citit AICI

Contract pentru armonie în școală

Zilele trecute, am citit acest text pe pagina dlui Victor Guzun și mi-a plăcut foarte mult ideea.

„Cu ce începe anul școlar la școala lui Theo:

La ceremonia de deschidere a fiecărui nou an școlar, directorul, profesorii și reprezentanții elevilor semnează Contractul pentru Pacea Școlară.

Pacea școlară este un acord care are ca scop transformarea școlii într-un loc pentru întreaga comunitate, unde fiecare se simte în siguranță fizică, mintală și socială, în fiecare zi, pe tot parcursul anului școlar. Conform acestui acord, toți in școală: observă, ascultă și recunosc; sunt toleranți și prietenoși; participă activ la viața școlară și iubesc învățarea și predarea; se abțin de la orice formă de violență, fie ea mentală sau fizică; contribuie la transformarea școlii într-un loc sigur și plăcut.

Contractul se încheie cu: „Suntem un exemplu bun unii pentru alții – schimbarea începe cu noi!”

Am publicat textul pe paginile mele și profesorii au cerut un model, așa că am cercetat un pic subiectul, am dat de textul contractului și iată ce a ieșit ( cu mențiunea că textul este preluat de la estonieni și adaptat un pic pag. AICI).

Il puteți folosi și în școlile voastre, am trecut copyright al asociatiei din Estonia căreia îi aparține textul. Contractul este valabil atât pentru elevi, cât și pentru profesori și se semnează în prima săptămână de școală, într-un mod destul de ceremonios, ca în fotografia de mai jos ce aparține dlui Guzun. Poate fi semnat de o clasă sau de toți elevii școlii. Succes!

FIECARE copil

 

Le-am spus colegilor din Slobozia la cursul de acum două zile și despre ce cred eu că este esential să faci ca profesor pentru ca elevii tăi să fie motivați și să învețe ceva de la tine – să îi cunoști cât poți de bine, să nu îi tratezi doar ca nume oarecare într-un catalog sau un simplu elev într-o bancă. FIECARE copil este diferit, fiecare copil este valoros în felul său, fiecare copil cu care lucrăm are viața lui și povestea lui care influențează modul în care învață și se comportă la școală. Dacă nu o cunoaștem cât de cât, nu vom face niciun progres în relația noastră cu copilul respectiv și, ca urmare, nu vom vedea nici rezultate mai bune.

Am mai zis de multe ori, dacă aș mai fi profesoară, aș aduce în clasă scaune de culori și forme diferite, astfel încât fiecare copil să stea pe un scaun care este altfel decât al colegilor săi. Asta ca să îmi reamintească în fiecare zi că fiecare copil este unic și că fiecare copil are povestea sa cu care vine la școală.

Estonia, lider în educație

Guvernele care sunt serios preocupate de soarta educației și de binele elevilor și al profesorilor iau măsuri pentru a schimba modul în care se învață zi de zi în școli. Este și cazul Estoniei, țară în care, începând cu septembrie 2026, școlile (dacă vor dori, pentru că au autonomia de a decide ce li se potrivește) vor începe ziua de curs la ora 9:00, în loc de ora standard actuală, 8:00. Am postat și eu aici de mai multe ori rezultate ale cercetării (evidence-based, că tot ne place) care au constatat că o oră în plus de somn este benefică copiilor și adolescenților de azi. Nu mai zic că o văd pe nepoțica mea cât de greu se scoală pentru a ajunge la școală la ora 8 și cât de bine i-ar prinde să înceapă școala la 9.

Estonia (https://eurydice.eacea.ec.europa.eu/.../estonia-changes...) propune și alte măsuri care vizează starea de bine a copiilor, unele de bun simț, precum:

- pauza de prânz va avea 20 de minute continue pentru servirea mesei, excluzând timpul petrecut la coadă sau pe drumul către cantina (pentru cei care nu știu, în Estonia fiecare copil beneficiază de prânz gratuit în fiecare zi);

- școlile trebuie să includă cel puțin 20 de minute de activitate în aer liber în timpul zilei;

- trebuie asigurate spații de depozitare sigure și protejate de intemperii pentru biciclete și trotinete;

- nu este permisă desfășurarea lecțiilor în săli de clasă în care temperatura interioară depășește 27 °C (te apucă plânsul dacă faci comparație, am vorbit cu elevi de la noi care mi-au spus în ce condiții de caniculă au dat examenele anul acesta!!!)

- autoritățile locale trebuie să organizeze transportul elevilor care au trasee școlare ce traversează șosele cu trafic intens.

Ah, și să nu uităm, Estonia are rezultate academice remarcabile, a se vedea PISA, unde se plasează în primii 10 la nivel internațional.

Mulțumesc, EduPedu, pentru semnalarea măsurilor!

Învățare și disciplină într-o stare de bine

 

Pentru pregătirea Zilei Stării de Bine în Școală (10.10.2024) aș vrea să menționez, încă o data, că, în viziunea mea, ca fostă profesoară și directoare de școală care a pus preț pe organizare și reguli, starea de bine a elevilor într-o școală nu înseamnă distracție și relaxare sau lipsa disciplinei și a normelor sau faptul că nu ne focalizăm pe învățare, așa cum văd că se străduie unii să ne convingă.

În accepțiunea mea, starea de bine a elevilor înseamnă că fiecare copil este văzut, apreciat și valorizat, înseamnă că fiecare copil vine cu plăcere la școală și e motivat să învețe, înseamnă relaționare bună cu colegii, profesorii și părinții, înseamnă obstacole și piedici și greșeli, înseamnă sănătate fizică, mintală și emoțională și, foarte important, înseamnă progres în plan academic și socio-emoțional.

Sunt multe provocări care împiedică atingerea acestor obiective, dar, cu efort, aplecare și migală, cu o strategie sau o politică a școlii pe acest subiect, putem aduce starea de bine în rândul copiilor, lucrând cu toată școala, într-un demers comun al profesorilor și părinților, venind cu intervenții complexe, la nivel macro, sau cu unele mici, dar cu impact mare. Pe blogul meu sunt multe idei pe acest subiect, iar la cursuri vorbesc despre ele, de exemplu, crearea unui spațiu prietenos în clasă și în școală, implicarea elevilor în luarea deciziilor, utilizarea unor metode de lucru participative, înlăturarea anxietății dinaintea testelor și multe altele. De aceea, spun mereu că școlile care merg în această direcție aduc, sub umbrela stării de bine, schimbarea și transformarea organizațiilor în instituții de secolul 21, aduc, de fapt, atât de dorita reformă în sistemul de educație. Prin urmare, e cu „și - și”, adică, învățare și disciplină într-o stare de bine.

Cum a ajuns 1,79 să fie egal cu 9,50

Problema cu bursele de merit date pentru medii foarte mici, de 1,79, de exemplu, nu este că se dau (să dea nu numai la 30% din clasă, ci tuturor copiilor, dacă au buget), ci denumirea de „bursă de merit”, pentru că nu este niciun merit acolo și 1,79 nu este egal cu 9,50. 

Dacă s-ar fi consultat nu doar cu ONG-urile de casă, ci și cu profesorii, înainte să ia astfel de măsuri care creează tensiune și confuzie într-un sistem și așa în derivă, ar fi primit sugestii bune, de exemplu, de a face o distincție între „bursă de merit” ( peste 9,50, mă rog, nu știu care a fost criteriul pentru a stabili acest prag, dar aste e) și cele date procentului de 30% din clasă ( nici aici nu știu care a fost criteriul!!), care s-ar fi putut numi „burse de progres” sau „burse de încurajare” sau „burse de sprijin în învățare” sau oricum altcumva. 

Problema este că această aberație este inclusă în legea nouă și, prin urmare, greu de modificat. „România educată” începe să își arate efectele negative și să creeze haos în sistem. Nu mai zic că, la nivelul claselor, e posibil să înceapă o întrecere de genul cine ia bursa, cine este în cei 30%, adică exact ce nu se mai încurajează în educația modernă, bazată pe analiza și aprecierea progresului fiecărui copil în raport cu el însuși și concentrată pe cooperare și colaborare. Ministerul continuă, din păcate, seria măsurilor al căror impact nu l-au analizat dinainte, măsuri care nu se bazează pe analize și pe pilotare și despre care profesorii nu au avut niciun cuvânt de spus. 

Pe de altă parte, cu această ocazie se discută, a nu știu câta oară despre inechitatea din sistemul nostru de educație, de copii din categorii dezavantajate, pentru care, de ani buni, statul nu face nimic. Nu avem programe speciale de sprijin, nu avem finanțare diferențiată pentru școlile în care se află acești copii, nu am analizat pierderile lor în învățare. 

Consultați-vă cu profesorii, fraților, ei știu cel mai bine cum e cu educația și cu elevii!

Starea de bine în școală nu este distracție

 

Starea de bine a elevilor într-o școală nu înseamnă distracție și relaxare sau lipsa disciplinei și a regulilor, cum văd că, greșit, se chinuie unii să ne convingă. Înseamnă că fiecare copil este văzut, apreciat și valorizat, înseamnă că fiecare copil vine cu plăcere la școală și e motivat să învețe, înseamnă relaționare bună cu colegii, profesorii și părinții, înseamnă obstacole și piedici și greșeli, înseamnă sănătate fizică, mintală și emoțională.

Sunt multe provocări care împiedică atingerea acestor obiective, dar, cu efort, aplecare și migală, cu o strategie sau o politică a școlii pe acest subiect, putem aduce starea de bine în rândul copiilor, lucrând cu toată școala, într-un demers comun al profesorilor și părinților, venind cu intervenții complexe, la nivel macro, sau cu unele mici, dar cu impact mare. Pe blogul meu sunt multe astfel de idei, iar la cursuri vorbesc despre ele, de exemplu, crearea unui spațiu prietenos în clasă și în școală, implicarea elevilor în luarea deciziilor, utilizarea unor metode de lucru participative, înlăturarea anxietății dinaintea testelor și multe altele. De aceea, spun mereu că școlile care merg în această direcție aduc, sub umbrela stării de bine, schimbarea și transformarea organizațiilor în instituții de secolul 21, aduc, de fapt, atât de dorita reformă în sistemul de educație.

Mă gândesc că începe un nou an școlar în curând și că multe școli vor dori să aducă în clase și în cancelarii atât de necesara stare de bine. Pentru asta, vă aștept cu un curs revizuit și împrospătat, pe care îl livrez școlilor la cerere (inclusiv celor care au proiecte finanțate prin PNRR) și cu multe articole gratuite pe blog, cum este cel din linkul din primul comentariu.

(cartea a fost în vacanță, la mare, nu mai știu cine mi-a trimis fotografia, dacă o vede, să spună, mulțumesc!)

Evaluarea stării de bine a copiilor în școli

 

Cum vă spun de ceva timp, interesul țărilor (cele interesate de educație și de cum cresc și evoluează tinerii) față de starea de bine în școală crește pe zi ce trece, în contextul în care episoadele depresive în rândul copiilor sunt tot mai frecvente. 

 

În Danemarca, guvernul monitorizează și evaluează anual starea psihică și emoțională a copiilor și asta nu este de ajuns. Efortul este completat cu succes și mult mai aplicat de către experți, profesori și organizații inovatoare, care au introdus în 600 de școli o aplicație prin care „elevii sunt frecvent evaluați după niște indicatori ai stării de bine setați în aplicație. Interfața aplicației este un câine care le adresează copiilor mai multe întrebări despre viața lor. Este un fel de test folosit săptămânal. Practic, copiii notează de la 1 la 5 modul în care se simt în acel moment, relația cu familia și alte aspecte ale vieții lor. Profesorii citesc rapoartele rezultate în aplicație pe întreaga clasă, privind starea psihică și emoțională a copiilor, igiena somnului, performanța academică, activitatea fizică și cum toate astea influențează comportamentul elevilor în general.”

 

„Woof analizează, cu ajutorul unor algoritmi, răspunsurile elevilor, și prezintă un fel de tablou al stării de bine la clasă, ca pe urmă să sugereze pe ce aspecte problematice ar trebui să se concentreze clasa. Copiii sunt antrenați apoi de profesori în găsirea unor soluții la problemele respective. De exemplu, dacă aplicația detectează că cei mici au probleme cu somnul, profesorul îi ajută să se gândească la modalități pentru a-l îmbunătăți: să stea mai puțin pe telefoane seara, să mediteze înainte de culcare sau să facă o baie fierbinte.”

 

Mă bucur să găsesc un astfel de articol în presa din România, țară în care ministerul nu face nimic pentru starea de bine în școală.

 

Mă bucur că avem și la noi un demers asemănător cu aplicația din Danemarca, Teleskop, pe care vă invit să îl cunoașteți și să îl aduceți în școli.

 

Sursa: AICI

Ce spun studiile, la alții

Rezultatele foarte slabe la simulările pentru bacalaureat și evaluare națională, care au avut loc recent în școli ( vezi Iași, unde au promovat sub 40%) nu trebuie să ne mire. 

 

Spun de 3 ani că avem nevoie de programe naționale pentru recuperarea pierderilor în învățare cauzate de pandemie și pentru a readuce starea de bine în rândul copiilor și al profesorilor. Nu avem nici cercetare specifică, nici măsuri, așa cum au existat în multe țări. Nu am făcut nimic în această privință și profesorii au fost lăsați singuri, să se descurce ( e chiar hilar hashtagul #nusuntetisinguri, adăugat la postările ME de pe facebook, mai bine l-ar scoate, oamenii știu cum a fost și cum este).

Un studiu din UK în care au fost cuprinși elevii din clasele primare a ajuns la concluzia că 𝐚𝐮𝐭𝐨𝐞𝐟𝐢𝐜𝐚𝐜𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞𝐚 (percepția că pot învăța și performa la un anumit standard) a fost dimensiunea care a avut cu cea mai mare scădere în timpul pandemiei, ceea ce înseamnă că, în prezent, majoritatea copiilor chestionați simt o oarecare vulnerabilitate în legătură cu capacitatea lor de a învăța. Acest lucru înseamnă că autoeficacitatea este un domeniu care necesită o atenție suplimentară în școli. Este important ca elevii să se simtă bine la școală și să fie motivați să învețe. 

 

Studiul este aici: AICI.

Activitate pentru prima zi de școală din noul an

 

Mi-am adus aminte de ceva ce am văzut cândva într-o școală din Anglia, era un început de an cum este și acesta și copiii dintr-o clasă completau cu bucurie un vision board, ceva asemănător cu ce ce las eu aici, dorințe și obiective de atins în anul care vine.

Sunt sigură că ați pregătit și voi o activitate de reconectare și intercunoaștere pentru prima zi de școală de după vacanță, chestii din acelea aparent mici și neînsemnate, dar care au impact mare, prin care copiii învață să aibă încredere în profesorii lor, pentru că, iată, îi întreabă și îi ascultă, le pasă și sunt acolo pentru ei.

Bradul cu gânduri

  

Dacă aș mai fi profesoară, mi-ar plăcea ca, în loc de decorațiuni sau chiar printre ele, să agăț în bradul din clasă sau din școală și un gând bun sau o dorință sau o propunere de schimbare, scrise de elevii mei pe o bucată de hârtie, tăiată în formă de glob sau de orice altceva. 

În fond, va veni un an NOU, aducător de mai bine și nu e rău să aflăm ce cred copiii noștri despre clasa sau școala din viața lor.

Vorba de educație - Bullying

 Bullyingul este una dintre problemele prioritare de adresat dacă vrem să avem stare de bine în rândul elevilor. La cursul meu le spun profesorilor că nu rezolvăm nimic, dacă organizăm activități de formă fără fond, dacă facem postere o dată într-un an școlar sau mai chemăm câte un invitat să le vorbească copiilor. 

Sunt mulți copii amenințați, jigniți, denigrați, șicanați, hărțuiți sau cărora li se iau obiectele personale. Sau copii care sunt sub teroarea unor vorbe și zvonuri false și răutăcioase despre ei. Sau sunt excluși din grupul de prieteni. Și asta se întâmplă în toate școlile și este un fenomen în creștere.

  

Îi sfătuiesc pe directorii care au bullying în școală să îl facă ȚINTĂ STRATEGICĂ de vizat în Proiectul de Dezvoltare Instituțională, una măsurabilă, și să coopereze cu toți posibilii parteneri, părinți, autorități, CJRAE, ONGuri etc. pentru a-l diminua. 

Îi învăț să operaționalize această țintă pentru fiecare an, le dau exemple de măsuri ce pot fi luate, le arăt cum putem monitoriza și evalua demersul, astfel încât să vedem, regulat, dacă sunt schimbări în bine. 

Le reamintesc că în fiecare școală trebuie să existe un grup antibullying, conform OM nr. 4.343/2020 din 27 mai 2020, „format din director, profesorul consilier şcolar, trei cadre didactice formate în problematica violenţei, doi sau mai mulţi reprezentanţi ai elevilor, un reprezentant al părinţilor, reprezentanţi ai autorităţii locale” (cred că nu se știe la MEN câte astfel de grupuri există, dacă ele funcționează etc.). 

Altfel, doar cu festivisme, influencers, declarații și poze pe facebook nu facem nimic. Iar bullyingul este deja un fenomen care produce drame în rândul copiilor.

Scala Leuven pentru măsurarea stării de bine a copiilor

Scala Leuven este utilizată frecvent în școli și grădinițe pentru a aprecia nivelul stării de bine a copiilor și implicarea acestora în procesul de educație. Scala a fost elaborată în anul 1990 de către profesorul Ferre Laevers și echipa sa de experți de la Universitatea din Leuven, Belgia, și face parte din cadrul de educație experiențială pe care savantul l-a dezvoltat anterior. Este un instrument extrem de util pentru profesorii interesați să monitorizeze nivelul stării de bine emoționale a copiilor, o condiție fără de care, așa cum am mai scris în numeroase rânduri, nu putem avea în școli educație de succes și nu putem asigura progresul academic și de dezvoltare socio-emoțională al copiilor. 

Scala Leuven este construită pe 5 niveluri, în mod crescător de la 1 la 5, astfel:

Nivelul 1 - o stare de bine extrem de scăzută, manifestată prin agresivitate, plâns, interiorizare profundă 

Nivelul 2- o stare de bine scăzută, manifestată prin implicare redusă în activități, o oarecare neliniște și apatie, precum și lipsa dorinței de a se evidenția

Nivelul 3- o stare de bine moderată, manifestată prin lipsa unor excese de bucurie, dar și a unor semne de suferință

Nivelul 4 -  o stare de bine bună, atunci când copilul este mulțumit și fericit, deși nu arată aceste emoții în mod constant.

Nivelul 5 - o stare de bine extrem de bună, manifestată prin încredere, bucurie, relaxare, implicare totală în activități

Dacă un profesor dorește să utilizeze scala Leuven pentru grupul de copii cu care lucrează, îl sfătuiesc să realizeze observații scurte și dese asupra copiilor și să completeze o fișă de observație ce conține cele 5 nivele ale scălii Leuven pentru a documenta comportamentul fiecărui copil. Odată stabilit nivelul stării de bine a copilului, profesorul trebuie să ia măsuri în cazul celor cu nivel scăzut, care să conducă la schimbări vizibile. Intervențiile țin de managementul clasei și al grupurilor de copii, de planuri individualizate de învățare, de schimbări ale metodelor de învățare, de construire a relațiilor în colectiv, de sesiuni de lucru unu-la-unu, de înlocuire a materialelor resursă folosite etc.

Succes!

 

15 idei pentru starea de bine a elevilor

Photo credits: Școala Gimnazială “Adrian Păunescu” Pitești,

De câțiva ani, promovez starea de bine în școală, ca o prioritate a sistemului de învățământ aflat în plin proces de recuperare a pierderilor de învățare și de sănătate mintală cauzate de pandemie. 

În ghidul despre acest subiect („Hai cu starea de bine în școală!”, Corint, 2021), pe care l-am elaborat pentru profesori, directori și părinți și în cursurile mele prezint detaliat și ideile de mai jos prin care profesorii pot crea o stare de bine în rândul elevilor cu care lucrează, pot îmbunătăți relațiile cu aceștia și, în final, rezultatele școlare și sănătatea emoțională a copiilor, astfel încât școala să fie una cu bucurie:

1. În fiecare zi sau la fiecare oră alocați 5 minute unei conversații nonacademice, în care copiii să vorbească despre întâmplări recente, noutăți din viața lor sau a familiilor.
2. Copiii să vă simtă că sunteți acolo pentru ei – fiți atenți la tonul vocii, la modul de adresare, zâmbiți, aveți umor, relatați povești și întâmplări personale din viața de familie sau legate de hobbiuri, comunicați prietenos, cu mesaje personalizate pentru fiecare copil.
3. Practicați regulat un salut specific la intrarea în clasă, în fața ușii.
4. Introduceți momente de pauză în lecție („brain breaks”), care pot consta în exerciții de  mișcare a corpului, jocuri, cântece, câteva minute de meditație.
5. Oferiți sprijin și feedback în mod constant, întrebați-i pe copii ce activitate le-a plăcut, creați momente de reflecție asupra a ceea ce au învățat, focalizați-vă nu atât pe conținut, cât pe proces și vorbiți cu elevii despre cum și de ce au învățat.
6. Introduceți un moment de mindfulness pe parcursul programului de școală, câteva minute de meditație sau de accent pus pe respirație.
7. Creați un mediu fizic școlar prietenos, vesel și colorat, o clasă, o școală și o curte în care copiii vin cu drag și se simt bine.
8. Concepeți și realizați activități prin care să copiii să își exprime zilnic emoțiile.
9. Amenajați clase în aer liber și petreceți cât mai mult timp acolo. Învățarea în natură este una plăcută și benefică.
10. Implicați-i pe copii în luarea deciziilor privind activitatea clasei, puneți preț pe ideile lor, întrebați-i ce cred despre ceea ce se face în școală și ce ar schimba.
11. Evaluați ce știu elevii, nu ce nu știu și nu transformați testele și probele de evaluare în momente care aduc anxietate și panică. Folosiți metode de evaluare prietenoasă, scrieți scurte mesaje de încurajare elevilor înainte de testări și examene.
12. Petreceți toate pauzele cu elevii dumnevoastră în curtea școlii, faceți mișcare cu ei, puneți muzică și dansați.
13. Dezvoltați creativitatea elevilor, lăsați-i să-și exprime liber ideile, să pună întrebări și nu le îngrădiți imaginația. Nu folosiți prea multe fișe care îi învață să gândească în șabloane.
14. Nu le dați copiilor teme multe, ci puține, relevante și creative, de exemplu, să își intervieveze părinții pe o temă legată de curriculum, să privească un documentar și să scrie o cronică, să facă o mică cercetare în comunitate etc.
15. Și nu uitați ceea ce spun de ceva timp, fiecare copil este bun la ceva, iar rostul școlii este să descopere la ce este bun fiecare și să îl ajute să se dezvolte în această direcție.

Succes!

1.    

O idee pentru ultima săptămână de școală (și nu numai)

Iată o idée bună pentru ultima săptămână de școală (și nu numai), pentru cei care au timp și vor să aducă starea de bine în rândul copiilor.Vă invit să petreceți cel puțin o oră pe zi cu elevii dumneavoastră în curtea sau în grădina școlii sau în parcul din apropiere sau în grădina botanică din localitate sau pe deal pentru a observa natura – florile, copacii, păsările, iarba, cerul... Le puteți cere copiilor să deseneze ceea ce văd și ceea ce observă sau îi puteți îndemna să completeze o pagină de jurnal, în liniște, fiecare, individual. Apoi, îi puteți ruga să împărtășească colegilor observațiile lor, ce au văzut, ce au simțit, ce i-a impresionat. Și da, puteți face asta la o ceașcă de ceai de plante sau fructe, așezați pe iarbă. 

(După cum se vede în fotografie, am încercat ideea cu Noria Anastasia în #grădinaeducației, la noi, în weekendul care tocmai  trecut).

(adaptare după Edutopia)