Rezultate PISA 2025

 

Avem astăzi rezultatele PISA 2025, care ne duc și mai jos decât în 2022. În doar un ciclu PISA, România a pierdut 16 puncte la lectură, 9 la matematică și 3 la științe. La PISA 2025, rezultatele elevilor din România au fost sub media OECD în toate domeniile evaluate. Iată-le:

La 𝘀̦𝘁𝗶𝗶𝗻𝘁̦𝗲, România a obținut 425 de puncte, cu 3 puncte mai puțin decât în 2022, față de media OECD de 482 de puncte.

La 𝗹𝗲𝗰𝘁𝘂𝗿𝗮̆ scorul României a fost de 413 puncte, cu 16 puncte mai puțin decât în 2022, în timp ce media OECD a fost de 461 de puncte.

La 𝗺𝗮𝘁𝗲𝗺𝗮𝘁𝗶𝗰𝗮̆, România a obținut 419 puncte, cu 9 puncte mai puțin decât în 2022, comparativ cu media OECD de 463 de puncte.

Cine își asumă aceste rezultate? După părerea mea, acum nu mai puteți să dați vina pe profesori și pe elevi. Rezultatele PISA sunt, înainte de toate, un indicator al calității sistemului educațional și al politicilor care îl guvernează. Iar responsabilitatea principală pentru arhitectura sistemului aparține celor care îl conduc și îl reglementează. Iar pe aceștia îi cunoaștem. Din 2021 încoace, au nume și prenume. Au fost și sunt miniștri, secretari de stat, consilieri. Să îi întrebe presa ce au făcut în funcțiile pe care le-au avut.

Marea întrebare este: ce facem de acum încolo?

Penibilă lansarea raportului PISA, transmisă în direct acum pe pagina MEC. Nu știu cum să se spele mai bine pe mâini: „nu stăm așa rău, o să vedeți că va fi bine, că procentele PISA nu se regăsesc în cele ale EN care sunt bune, că nu e deteriorare continuă la PISA, ci persistența unei lipse de schimbare” etc.

Ideea la care s-au aliniat vorbitorii este una falsă, o exprimă chiar acum domnul ministru: „noi avem un anumit tip de competențe și cunoștințe pe care le evaluăm, în timp ce PISA evaluează aplicabilitatea lor.” Adică, iată, noi suntem buni, pentru că avem rezultate bune la EN și BAC, dar vin ăștia cu PISA și ne taie elanul. Păi asta este domnilor, PISA ne spune că nu facem ce trebuie, că trebuie să schimbăm programele, să le updatăm la cerințele actuale ale societății. PISA nu testează cât de mult au memorat elevii, ci cât de bine știu să folosească ceea ce au învățat pentru a înțelege, analiza și rezolva probleme din viața reală.

În loc să piardă vremea, ar trebui să se adune, să recunoască că au dat greș, să mai ia pe lângă ei niște specialiști și să vină cu 5 propuneri de intervenții care să ne ducă la rezultate mai bune în viitor

Să ne vedem de noi, nu de Finlanda

 

Văd un articol distribuit la greu în această dimineață, despre cum s-a prăbușit sistemul finlandez de învățământ și rezultatele PISA 2022. Zic să îi lăsăm în pace pe finlandezi, știu ei ce au de făcut să se regleze și propun să ne vedem de noi, pentru că avem rezultate foarte slabe și nu am luat nicio măsură. Ăsta ar fi fost un subiect de discuție muuult mai interesant.

Finlanda nu doar că „nu s-a prăbușit”, nu mai sunt în top 10, sunt tot prin față în clasament, dar, a doua zi după ce au primit rezultatele, le-au analizat și au luat măsuri, precum alocarea a 200 de milioane de euro în educația de bază până la sfârșitul mandatului electoral, reformarea serviciilor care sprijină învățarea și creșterea ponderii matematicii și limbii materne.

Ministra educației, Anna-Maja Henriksson, a menționat că „elevii de clasa I și a II-a vor avea două ore săptămânale suplimentare de predare a literaturii și a limbii materne, iar elevii de la clasa a treia până la a șasea o oră suplimentară săptămânală de predare la matematică, începând cu 1 august 2025.” De asemenea, s-a decis implementarea unui mecanism de finanțare destinat școlilor și grădinițelor din regiunile cu provocări socio-economice.

În România, după anunțarea rezultatelor, a avut loc doar o conferință, s-a vorbit despre subiect, mult, ca de obicei, și nu s-a luat nicio măsură. Timpul a trecut, subiectul a fost uitat, dar noi nu mai putem azi de grija Finlandei.

Ce fac țările după anunțarea rezultatelor - PISA 2022 (5)

A trecut o lună de la anunțarea rezultatelor PISA și la noi nu s-a luat nicio măsură, deși respectivele rezultate au fost catastrofale. A fost o conferință în care ne-am auzit vorbind și am stabilit că am fost, citez, „stabili și rezilienți”, și asta a fost. De aceea nu progresăm, nu ne așezăm să analizăm și să ne ridicăm de la masă doar când avem soluții agreate. Pentru comparație, iată ce s-a întâmplat în câteva țări europene, în primele zile de la anunțarea rezultatelor. 

Conform publicației „De fapt.ro”, chiar de a doua zi, pe 5 decembrie 2013, ministrul educației din Franța, Attal (actual prim ministru) a propus o serie de măsuri, printre care și implementarea metodei de învățare a matematicii dezvoltată de Singapore, stat care a înregistrat anul acesta cele mai mari performanțe ale elevilor, în toate domeniile. Attal a anunțat că această metodă de învățare va fi generalizată în școlile primare de la începutul anului școlar 2024.

De asemenea, „în Germania a avut loc o întâlnire de urgență convocat de urgență miniștrii educației din toate landurile, iar politicienii au cerut o mai bună integrare a copiilor imigranților.”

Aceeași publicație menționează că „în urma rezultatelor, ministrul educației din Bulgaria, Galin Tsokov, a declarat că țara se confruntă de mult cu o reală problemă, însă vina nu aparține copiilor, ci sistemului „învechit” și neperformant. „Rezultatele sunt extrem de nesatisfăcătore. (…) Avem nevoie de o schimbare. Pentru că, de fapt, nimic nu s-a schimbat de la ultimele teste PISA. Stăm pe loc. Galin Tsokov a anunțat că în prezent se elaborează un set de noi măsuri „care să demareze o adevărată transformare în educație în lunile următoare”. Ca un prim pas concret, Tsokov a anunțat că se va limita accesul elevilor cu telefoanele mobile în sala de clasă.”

„Imediat după anunțarea rezultatelor, Grecia a cerut ajutorul OCDE. Ministrul Kyriakos Pierrakakis a anunțat că va solicita OCDE să prezinte propuneri pentru modificările care trebuie făcute în școlile din Grecia, anunțând totodată cinci măsuri care vor fi implementate în primul semestru al anului școlar 2024: schimbarea manualelor, certificare IT în cadrul școlii, revizuirea programei școlare, orientare profesională în toate școlile și teste de aptitudini, schimbări majore în învățământul preșcolar.”

În Finlanda, o țară care deși nu se mai află în top 10, stă totuși bine în ceea ce privește rezultatele PISA 2022, se simte o îngrijorare legată de trendul descendent înregistrat la ultimele două serii de teste. Imediat după aflarea rezultatelor ministra educației a declarat următoarele:

„Guvernul finlandez încearcă să inverseze tendința de scădere a rezultatelor PISA prin investirea a 200 de milioane de euro în educația de bază până la sfârșitul mandatului electoral, reformarea serviciilor care sprijină învățarea și creșterea ponderii matematicii și limbii materne.” Anna-Maja Henriksson a menționat că „elevii de clasa I și a II-a vor avea două ore săptămânale suplimentare de predare a literaturii și a limbii materne, iar elevii de la clasa a treia până la a șasea o oră suplimentară săptămânală de predare la matematică, începând cu 1 august 2025.” Guvernul anterior a decis, de asemenea, să implementeze un mecanism de finanțare destinat școlilor și grădinițelor din regiunile cu provocări socio-economice. „Un total de 50 de milioane de euro sunt plătiți anual primăriilor. Finanțarea este destinată școlilor și grădinițelor care se află în zone dificile din punct de vedere socio-economic. Acești bani pot fi folosiți pentru a echilibra diferențele de rezultate ale învățării”, a spus Henriksson - sursa: https://www.helsinkitimes.fi

Ce se testează? PISA 2022 (4)

 

PISA nu testează abilitatea elevilor de a reproduce cunoștințe, ci pe aceea de a aplica ceea ce au învățat în contexte noi și în viața de fiecare zi, căci aceasta este menirea educației în acest secol, în care top skills sunt gândirea critică, creativitatea și rezolvarea de probleme. Testele PISA nu pun elevii în situația de a da definiții, formule sau date, ci le solicită să compare, să reflecteze, să facă analogii, să interpreteze date, să gândească critic, să analizeze etc.

Pentru a avea rezultate bune la astfel de teste, în România este nevoie de o viziune (unde vrem să ajungem?) care să însemne o schimbare de paradigmă față de situația actuală din învățământ (am sperat să fie România educață, dar a eșuat), de curricula disciplinelor axate pe dezvoltarea acestor abilități, de modalități de evaluare a acestor abilități, de profesori formați pentru a dezvolta aceste abilități la clasă, de directori pregătiți să conducă școlile în direcția dorită, de sprijin masiv acordat copiilor din comunitățile dezavantajate. Iar toate aceste responsabilități sunt în ograda guvernanților. PISA este o OGLINDĂ a designului educației într-o țară. 

UPDATE: modele de teste PISA AICI

„Stabilitate” și „reziliență” - PISA 2022 România (2)

Mă uit cum încearcă unii (părtași, de altfel, la răul făcut educației în ultimii ani) să salveze situația dezastruoasă arătată azi de rezultatele PISA 2022 și cu ce foc vorbesc despre „stabilitatea” și „reziliența” semnalate de raport pentru România. 

Stabilitatea de care vorbesc ei e, de fapt, încremenire într-un proiect prost (wow, ce mândru sunt că am luat nota 2 a doua oară, nu ca alții, care au scăzut de la 10 la 8), iar reziliența, câtă a fost ea în pandemie, nu se datorează sistemului și decidenților, care nu au făcut nimic semnificativ pentru a-i sprijini pe copii, ci profesorilor și directorilor de școli, care au învățat singuri să facă lecții online și au continuat procesul de învățare. Și se datorează și părinților, care nu i-au lăsat pe copii să dea greș și au fost lângă ei la greu. 

E incredibil cum se încearcă diminuarea dezastrului rezultatelor PISA 2022, în loc să recunoaștem că stăm foarte prost și să vedem ce putem face în viitor.

O nuielușă de Sf. Nicolae - PISA 2022 România(1)

Un ”cadou” sau, mai bine zis, o nuielușă de Sf. Nicolae pentru decidenți. Cum era de așteptat, rezultatele PISA date acum publicității arată că România se află pe penultimul loc în UE ( Bulgaria e pe ultimul) și pe locul 45 din 81 de țări participante. Suntem la mare distanță de ce înseamnă calitate în educație și nu am făcut nimic de-a lungul anilor pentru a îndrepta acest lucru. 

E un eșec al sistemului și al decidenților, de la toate nivelurile, președinte, miniștri, secretari de stat, consilieri, comisii parlamentare, universitari și ONG-uri care i-au susținut. Rezultatele PISA de astăzi sunt oglinda sistemului de educație din România, nicio evoluție în perioada 2018-2022. O demisie în masă ar fi mai mult decât necesară.

Nu mă miră aceste rezultate, am atenționat de atâtea ori că e nevoie de politici educaționale și măsuri de reformă consistente, care, din păcate, nu au apărut. Am spus imediat după rezultatele PISA 2018 (la fel de slabe) că e vremea să ne trezim după acest duș rece, să facem analize serioase și să luăm măsuri. Dar, ce să vezi, noi am pierdut vremea cu un proiect eșuat numit România educată și cu elaborarea unei legi irelevante pentru sistem. Păcat de copiii noștri, meritau altceva! Rezultatele PISA de astăzi sunt oglinda sistemului de educație din România. Nicio evoluție în perioada 2018-2022, o nuielușă de la Sf. Nicolae pentru decidenți. Demisia?

L.E. Întrebat ce s-ar putea învăța de la Singapore (locul I în clasament) Andreas Schleicher, directorul pe educație al OECD, a menționat următoarele: se studiază doar câteva discipline, dar în profunzime ( deci, nu mult și prost, ca la noi), profesorii sunt bine plătiți și există o cultură colaborativă în sistem.

Raportul poate fi citit aici: https://read.oecd-ilibrary.org/education/pisa-2022-results-volume-i_53f23881-en

PISA 2022 - avanpremieră

 Mâine, vom avea rezultatele testelor PISA 2022 la matematică, citire și științe, care vor indica, prin comparație, performanța sistemelor de învățământ din lume. Au participat la evaluare 690 000 de tineri de 15 ani din 81 de țări. Pe lângă testele propriu-zise date elevilor, evaluatorii au colectat și date de la elevi și directori referitoare la modul în care au făcut față pandemiei de COVID -19, prin urmare vom beneficia de cea mai amplă bază de date pe acest subiect la nivel global și vom putea vedea impactul acestei perioade nefaste asupra procesului de învățare. 

Vor fi publicate 2 volume, volumul 1 ”The State of Learning and Equity in Education” (care va conține rezultatele testelor și analize comparative cu PISA 2018, pe diverse categorii de elevi) și volumul 2  ”Learning During – and from – Disruption”, pe care mărturisesc că îl aștept cu nerăbdare, pentru că este dedicat, ați ghicit, dragii mei (mai ales cei care sunteți neîncrezători pe această temă) analizei stării de bine a elevilor. Acest volum ”will identify “resilient education systems” that maintained or promoted student learning, equity and well-being amid the disruption caused by COVID-19. Education systems will be scrutinised to see which maintained performance scores for all students, regardless of their socio-economic profiles, while keeping or boosting their sense of belonging at school.” La noi, starea de bine în școală nu e nici măcar menționată în vreun document, lege, program de guvernare, politici educaționale etc., ce să mai zic de măsuri și implementare. 

La ultima testare din 2018 sistemul de educație din România a obținut cel mai slab punctaj din cei 9 ani anteriori. Ținând cont de faptul că aceste rezultate nu i-au trezit la realitate pe decidenți, care nu au făcut nimic pentru a le îmbunătăți, probabil că și în acest an vom fi tot pe acolo, cu scoruri slabe, peste care vor trece, ca de obicei cu vorbe goale și promisiuni că „vom face”.

Pe mâine!