Se afișează postările cu eticheta PISA. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta PISA. Afișați toate postările

marți, 8 septembrie 2026

Rezultate PISA 2025

 




Avem astăzi rezultatele PISA 2025, care ne duc și mai jos decât în 2022. În doar un ciclu PISA, România a pierdut 16 puncte la lectură, 9 la matematică și 3 la științe. La PISA 2025, rezultatele elevilor din România au fost sub media OECD în toate domeniile evaluate. Iată-le:
La 𝘀̦𝘁𝗶𝗶𝗻𝘁̦𝗲, România a obținut 425 de puncte, cu 3 puncte mai puțin decât în 2022, față de media OECD de 482 de puncte.
La 𝗹𝗲𝗰𝘁𝘂𝗿𝗮̆ scorul României a fost de 413 puncte, cu 16 puncte mai puțin decât în 2022, în timp ce media OECD a fost de 461 de puncte.
La 𝗺𝗮𝘁𝗲𝗺𝗮𝘁𝗶𝗰𝗮̆, România a obținut 419 puncte, cu 9 puncte mai puțin decât în 2022, comparativ cu media OECD de 463 de puncte.
Cine își asumă aceste rezultate? După părerea mea, acum nu mai puteți să dați vina pe profesori și pe elevi. Rezultatele PISA sunt, înainte de toate, un indicator al calității sistemului educațional și al politicilor care îl guvernează. Iar responsabilitatea principală pentru arhitectura sistemului aparține celor care îl conduc și îl reglementează. Iar pe aceștia îi cunoaștem. Din 2021 încoace, au nume și prenume. Au fost și sunt miniștri, secretari de stat, consilieri. Să îi întrebe presa ce au făcut în funcțiile pe care le-au avut.
Marea întrebare este: ce facem de acum încolo?

Penibilă lansarea raportului PISA, transmisă în direct acum pe pagina MEC. Nu știu cum să se spele mai bine pe mâini: „nu stăm așa rău, o să vedeți că va fi bine, că procentele PISA nu se regăsesc în cele ale EN care sunt bune, că nu e deteriorare continuă la PISA, ci persistența unei lipse de schimbare” etc.
Ideea la care s-au aliniat vorbitorii este una falsă, o exprimă chiar acum domnul ministru: „noi avem un anumit tip de competențe și cunoștințe pe care le evaluăm, în timp ce PISA evaluează aplicabilitatea lor.” Adică, iată, noi suntem buni, pentru că avem rezultate bune la EN și BAC, dar vin ăștia cu PISA și ne taie elanul. Păi asta este domnilor, PISA ne spune că nu facem ce trebuie, că trebuie să schimbăm programele, să le updatăm la cerințele actuale ale societății. PISA nu testează cât de mult au memorat elevii, ci cât de bine știu să folosească ceea ce au învățat pentru a înțelege, analiza și rezolva probleme din viața reală.
În loc să piardă vremea, ar trebui să se adune, să recunoască că au dat greș, să mai ia pe lângă ei niște specialiști și să vină cu 5 propuneri de intervenții care să ne ducă la rezultate mai bune în viitor

miercuri, 24 iulie 2024

Să ne vedem de noi, nu de Finlanda

 


Văd un articol distribuit la greu în această dimineață, despre cum s-a prăbușit sistemul finlandez de învățământ și rezultatele PISA 2022. Zic să îi lăsăm în pace pe finlandezi, știu ei ce au de făcut să se regleze și propun să ne vedem de noi, pentru că avem rezultate foarte slabe și nu am luat nicio măsură. Ăsta ar fi fost un subiect de discuție muuult mai interesant.

Finlanda nu doar că „nu s-a prăbușit”, nu mai sunt în top 10, sunt tot prin față în clasament, dar, a doua zi după ce au primit rezultatele, le-au analizat și au luat măsuri, precum alocarea a 200 de milioane de euro în educația de bază până la sfârșitul mandatului electoral, reformarea serviciilor care sprijină învățarea și creșterea ponderii matematicii și limbii materne.
Ministra educației, Anna-Maja Henriksson, a menționat că „elevii de clasa I și a II-a vor avea două ore săptămânale suplimentare de predare a literaturii și a limbii materne, iar elevii de la clasa a treia până la a șasea o oră suplimentară săptămânală de predare la matematică, începând cu 1 august 2025.” De asemenea, s-a decis implementarea unui mecanism de finanțare destinat școlilor și grădinițelor din regiunile cu provocări socio-economice.
În România, după anunțarea rezultatelor, a avut loc doar o conferință, s-a vorbit despre subiect, mult, ca de obicei, și nu s-a luat nicio măsură. Timpul a trecut, subiectul a fost uitat, dar noi nu mai putem azi de grija Finlandei.

luni, 29 ianuarie 2024

Ce fac țările după anunțarea rezultatelor - PISA 2022 (5)


A trecut o lună de la anunțarea rezultatelor PISA și la noi nu s-a luat nicio măsură, deși respectivele rezultate au fost catastrofale. A fost o conferință în care ne-am auzit vorbind și am stabilit că am fost, citez, „stabili și rezilienți”, și asta a fost. De aceea nu progresăm, nu ne așezăm să analizăm și să ne ridicăm de la masă doar când avem soluții agreate. Pentru comparație, iată ce s-a întâmplat în câteva țări europene, în primele zile de la anunțarea rezultatelor. 

Conform publicației „De fapt.ro”, chiar de a doua zi, pe 5 decembrie 2013, ministrul educației din Franța, Attal (actual prim ministru) a propus o serie de măsuri, printre care și implementarea metodei de învățare a matematicii dezvoltată de Singapore, stat care a înregistrat anul acesta cele mai mari performanțe ale elevilor, în toate domeniile. Attal a anunțat că această metodă de învățare va fi generalizată în școlile primare de la începutul anului școlar 2024.

De asemenea, „în Germania a avut loc o întâlnire de urgență convocat de urgență miniștrii educației din toate landurile, iar politicienii au cerut o mai bună integrare a copiilor imigranților.”
Aceeași publicație menționează că „în urma rezultatelor, ministrul educației din Bulgaria, Galin Tsokov, a declarat că țara se confruntă de mult cu o reală problemă, însă vina nu aparține copiilor, ci sistemului „învechit” și neperformant. „Rezultatele sunt extrem de nesatisfăcătore. (…) Avem nevoie de o schimbare. Pentru că, de fapt, nimic nu s-a schimbat de la ultimele teste PISA. Stăm pe loc. Galin Tsokov a anunțat că în prezent se elaborează un set de noi măsuri „care să demareze o adevărată transformare în educație în lunile următoare”. Ca un prim pas concret, Tsokov a anunțat că se va limita accesul elevilor cu telefoanele mobile în sala de clasă.”
„Imediat după anunțarea rezultatelor, Grecia a cerut ajutorul OCDE. Ministrul Kyriakos Pierrakakis a anunțat că va solicita OCDE să prezinte propuneri pentru modificările care trebuie făcute în școlile din Grecia, anunțând totodată cinci măsuri care vor fi implementate în primul semestru al anului școlar 2024: schimbarea manualelor, certificare IT în cadrul școlii, revizuirea programei școlare, orientare profesională în toate școlile și teste de aptitudini, schimbări majore în învățământul preșcolar.”
În Finlanda, o țară care deși nu se mai află în top 10, stă totuși bine în ceea ce privește rezultatele PISA 2022, se simte o îngrijorare legată de trendul descendent înregistrat la ultimele două serii de teste. Imediat după aflarea rezultatelor ministra educației a declarat următoarele:

„Guvernul finlandez încearcă să inverseze tendința de scădere a rezultatelor PISA prin investirea a 200 de milioane de euro în educația de bază până la sfârșitul mandatului electoral, reformarea serviciilor care sprijină învățarea și creșterea ponderii matematicii și limbii materne.” Anna-Maja Henriksson a menționat că „elevii de clasa I și a II-a vor avea două ore săptămânale suplimentare de predare a literaturii și a limbii materne, iar elevii de la clasa a treia până la a șasea o oră suplimentară săptămânală de predare la matematică, începând cu 1 august 2025.” Guvernul anterior a decis, de asemenea, să implementeze un mecanism de finanțare destinat școlilor și grădinițelor din regiunile cu provocări socio-economice. „Un total de 50 de milioane de euro sunt plătiți anual primăriilor. Finanțarea este destinată școlilor și grădinițelor care se află în zone dificile din punct de vedere socio-economic. Acești bani pot fi folosiți pentru a echilibra diferențele de rezultate ale învățării”, a spus Henriksson - sursa: https://www.helsinkitimes.fi

marți, 5 decembrie 2023

The best - PISA 2022 (3)



Întrebată ce fac țările  cu datele OECD, Tanja Bastianic, expert OECD, a răspuns azi la întâlnirea organizată de ME că fiecare face ce consideră necesar și o prioritate, de exemplu, dau mai multă autonomie profesorilor, pun educația ca punct primordial pe agenda guvernamentală sau îndreaptă ce nu merge. Coreea de Sud, de exemplu, care se află în top 10 PISA și în 2022 va introduce schimbări legate de starea de bine a elevilor, unde nu stau bine conform rezultatelor din acest an. Prin urmare, și cei mai buni acționează să le fie și mai bine. Anul acesta, cei mai buni, conform raportului PISA 2022, sunt:

La lectură:

  1. Singapore
  2. Irlanda
  3. Japonia
  4. Coreea
  5. Taipei chinezesc
  6. Estonia
  7. Macao
  8. Canada
  9. Statele Unite
  10. Noua Zeelandă

La matematică: 

  1. Singapore
  2. Macao (China)
  3. Taipei chinezesc
  4. Hong Kong (China)
  5. Japonia
  6. Coreea
  7. Estonia
  8. Elveția
  9. Canada
  10. Țările de Jos

La științe:

  1. Singapore 
  2. Japan 
  3. Macao (China) 
  4. Chinese Taipei 
  5. Korea 
  6. Estonia
  7. Hong Kong (China)
  8. Canada
  9. Finland 
  10. Australia  


sâmbătă, 7 decembrie 2019

PISA 2018, pe scurt


Las și aici ideea principală din postarea de pe pagina de facebook din ziua când au fost date publicității rezultatele, 3.12.2019.

O societate preocupată de bunăstarea cetățenilor e preocupată, în mod constant, să crească calitatea educației și să își reformeze sistemul de învățământ, pentru a-l adapta așteptărilor noilor generații și modului specific în care acestea învață. Dacă acest lucru nu se întâmplă natural și firesc, poate că un duș rece, de genul rezultatelor la testele internaționale PISA, se constituie într-un moment de răscruce, un T zero, menit să impulsioneze reforme amânate sau chiar nedorite.
Prin urmare, deși cunosc și rezonez cu unele dintre criticele aduse PISA, venite din zona mișcării globale împotriva testelor standardizate, GERM etc.  - presiunea pusă asupra învățării, prin direcționarea către un scop restrictiv, acela de a trece examen și teste, legătura unilaterală cu piața muncii și creșterea economică, setul restrâns de competențe vizate, autoritarismul sistemelor performante versus nefericirea tinerilor care învață în ele etc. - cred, totuși, că pentru România acesta trebuie să fie momentul unei analize foarte serioase, făcute de instituțiile abilitate și responsabile de starea sistemului de învățământ și de specialiști veritabili în domeniu, să vedem, pe puncte, de ce am ajuns aici, care sunt cauzele și problemele și ce putem face pentru a crește calitatea educației. O analiză făcută pe îndelete, dar cu bune intenții, și nu de fațadă și pentru a da bine la public.

Ne place sau nu, rezultatele la testele internaționale PISA trebuie să se regăsească în politici educaționale și măsuri de reformă consistente. De data aceasta, e fix cu reforma „de sus în jos”,  fix cu a identifica nevoia și a elabora, implementa și monitoriza politici educaționale curajoase și bazate pe evidențe. 

(rezultatele PISA 2018 AICI)

joi, 19 septembrie 2019

Cele 100 de chestii învățate de la PISA


Un material excelent, care tocmai a fost publicat de OECD, se intitulează „100 things we’ve learned from PISA”. Îl las aici, să fie la îndemână:

On high-performing or rapidly improving education systems :
1. Among the countries that showed improvements in average reading performance between 2000 and 2009, most can attribute those gains to large improvements among their lowest-performing students. (from PiF no. 2)
2. In countries where schools have greater autonomy over what is taught and how students are assessed, students tend to perform better. (from PiF no. 9)
3. Greater national wealth or higher expenditure on education does not guarantee better student performance./School systems that perform well in PISA believe that all students can achieve, and give them the opportunity to do so. (from PiF no. 13)
4.  Some countries and economies have shown that improvements in equity can be achieved at the same time as improvements in overall performance, and in a relatively short time. (from PiF no. 25)
5.  Among high-performing countries, differences in performance between schools are generally smaller than those in the average OECD country. (from PiF no. 27)
6.  Strong performers and successful reformers in education share some characteristics: a belief in the potential of all of their students, strong political will, and the capacity of all stakeholders to make sustained and concerted efforts towards improvement. (from PiF no. 34)
7.  How educational resources are allocated across schools is just as important as the amount of resources available. (from PiF no. 44)
8.  Countries where 15-year-old students perform at high levels internationally tend to be those where 26-28 year-olds also perform well. (from PiF no. 45)
9.  Improvement in PISA performance is not related to geography, national wealth or culture. (from PiF no. 47)
10.  The quantity and quality of resources available to schools improved significantly between 2003 and 2012, on average across OECD countries. (from PiF no. 52)
11.  There is a strong association between countries’ digital reading performance and the quality of students’ navigation across digital texts. (from PiF no. 55)
12.  In school systems where students spend more time in regular science lessons, average science scores are higher; but when students spend more time studying science after school, average science scores are lower. (from PiF no. 73)
13.  Increases in access to schooling have not, in general, come at the expense of the average quality of education for 15-year-olds. (from PiF no. 75)
14.  In most education systems, schools in which students have the best chance of being academically resilient share some common traits, including a good disciplinary climate where students can focus in class and teachers can provide well-paced instruction. (from PiF no. 80)

About equity in education:
15.  Fifteen-year-old students who had attended pre-primary education perform better on PISA than those who did not, even after accounting for their socio-economic backgrounds. (from PiF no. 1)
16.  After-school classes with a school teacher can enhance equity while after-school classes with a teacher who is not from the school can exacerbate inequities among students. (from PiF no. 3)
17.  In countries where more students repeat grades, overall performance tends to be lower and social background has a stronger impact on learning outcomes than in countries where fewer students repeat grades. (from PiF no. 6)
18.  Countries with a larger share of private schools do not perform better in PISA./Students who attend private schools tend to perform significantly better on PISA than students who attend public schools; but students in public schools in a similar socio-economic context as private schools tend to do equally well. (from PiF no. 7)
19.  The performance advantage among students whose parents read to them in their early school years is evident regardless of the family’s socio-economic status. (from PiF no. 10)
20.  The difference in socio-economic profiles between publicly and privately managed schools is narrowed when privately managed schools receive higher levels of public funding. (from PiF no. 20)
21.  In school systems where parents can choose their child’s school, and where schools compete for enrolment, schools are often more socially segregated. (from PiF no. 42)
22.  One in eight students across OECD countries has repeated a grade at least once before the age of 15. (from PiF no. 43)
23. Between 2006 and 2015, equity in education improved in 11 PISA-participating countries and economies, and on average across all OECD countries. (from PiF no. 68)
24.  In PISA 2015, only 30% of students in rural schools expected to complete at least a university degree, compared to about 50% of students in urban schools, on average across OECD countries. (from PiF no. 94)
25.  In countries where residence-based admissions policies are less widespread, disadvantaged students tend to be clustered in a limited number of schools. (from PiF no. 96)
26.  School systems with higher levels of social segregation tend to offer less equitable opportunities for learning. (from PiF no. 97)

On differences between boys and girls
27.  Among boys and girls with similar proficiency in print reading, boys tend to have stronger digital navigation skills and therefore score higher in digital reading. (from PiF no. 12)
28.  Only 5% of girls in OECD countries, on average, expect a career in engineering and computing, while 18% of boys expect a career in these fields. (from PiF no. 14)
29.  Teachers tend to give girls and socio-economically advantaged students better marks, even if they don’t perform better and don’t have better attitudes than boys and disadvantaged students. (from PiF no. 26)
30.  Parents are more likely to expect their sons, rather than their daughters, to work in a science, technology, engineering or mathematics field – even when their 15-year-old boys and girls perform at the same level in mathematics. (from PiF no. 49)
31.  Girls are almost three times more likely than boys to expect to work as doctors, veterinarians, nurses or other health professionals. (from PiF no. 69)
32.  More than 60% of girls, but less than 50% of boys reported that they feel very anxious even if they are well prepared for a test. (from PiF no. 71)
33.  Girls performed significantly better than boys in collaborative problem solving in every country and economy that participated in the assessment. (from PiF no. 78)
34.  In the majority of PISA-participating countries and economies, boys show greater confidence when learning science and greater interest in broad science topics than girls do. (from PiF no. 93)

On differences between advantaged and disadvantaged students
35.  A key difference between disadvantaged students who are resilient (they do better in school than expected, given their socio-economic status) and those who are not is that resilient students attend more regular lessons at school. (from PiF no. 5)
36.  If disadvantaged students used effective learning strategies to the same extent as advantaged students do, the performance gap between the two groups would be almost 20% narrower. (from PiF no. 30)
37. Students whose parents work in professional occupations generally outperform other students in mathematics, while students whose parents work in elementary occupations tend to underachieve compared with their peers. (from PiF no. 36)
38.  The gap in pre-primary attendance rates between advantaged and disadvantaged pupils is growing. (from PiF no. 40)
39.  Socio-economically advantaged students, and students who attend advantaged schools, tend to spend more time doing homework. (from PiF no. 46)
40.  Some 65% of socio-economically advantaged students reported that they know well or have often heard of the concept of quadratic function, on average across OECD countries; but only 43% of disadvantaged students so reported. (from PiF no. 63)
41.  Even when all students, including the most disadvantaged, have easy access to the Internet, a digital divide, based on socio-economic status, persists in how students use technology. (from PiF no. 64)
42.  Supportive learning environments and quality resources are more frequently found in advantaged schools, suggesting that schools often amplify, rather than compensate for, students’ home resources. (from PiF no. 76)
43.  In more than one-third of the countries and economies that participated in PISA 2015, teachers in the most disadvantaged schools were less qualified or less experienced than those in the most advantaged schools. (from PiF no. 85)
44.  The average difference in science performance between advantaged and disadvantaged students is equivalent to about three years of schooling. (from PiF no. 89)
45.  Socio-economically disadvantaged 15-year-old students who scored in the top quarter in reading in PISA 2000 were between 18 and 34 percentage points more likely to complete university by the age of 25 than advantaged students who scored in the bottom quarter in reading, based on longitudinal data for five OECD countries. (from PiF no. 99)

On differences between immigrant and non-immigrant students
46.  In most countries, immigrant students lag behind native students in performance; in many countries, the difference is considerable. (from PiF no. 11)
47.  Across most OECD countries, poor performance among immigrant students relative to other students is strongly related to socio-economic disadvantage at school. (from PiF no. 22)
48.  In most OECD countries, newly arrived 15-year-old immigrant students show poorer reading performance than immigrant students who had arrived in their new country when they were younger than five. (from PiF no. 29)
49.  Immigrant students who share a common country of origin, and thus many cultural similarities, perform very differently across school systems. (from PiF no. 33)
50.  The difference in mathematics performance between immigrant and non-immigrant students shrank, on average, between 2003 and 2012. (from PiF no. 53)
51.  There is a strong connection between the performance of immigrants at school and their education and labour market outcomes as young adults. (from PiF no. 57)
52.  In 2015, 23% of 15-year-old students in OECD countries were foreign-born or had at least one foreign-born parent, on average. This share had grown by six percentage points, on average, since 2003. (from PiF no. 82)

About schools, teachers and the climate in class
53. When choosing a school for their child, parents in all participating countries value academic achievement highly; but they are often even more concerned about the safety and environment of the school, and the school’s reputation. (from PiF no. 51)
54.  Large cities are generally educational assets for schools. (from PiF no. 17)
55.  In most countries and economies students who attend schools in urban areas tend to perform at higher levels than other students. (from PiF no. 28)
56.  Countries that have made teaching an attractive profession have often done so not just through pay, but by raising the status of teaching, offering real career prospects, and treating teachers as professionals. (from PiF no. 16)
57.  On average, a higher percentage of students expects to work as teachers in countries where teachers’ salaries are higher. (from PiF no. 58)
58.  Teaching strategies that support struggling students in mixed classes, such as giving students extra help when they need it, are related to students having more confidence in their mathematics ability. (from PiF no. 65)
59.  Across OECD countries, the proportion of fully certified teachers has a positive, albeit modest association with student performance in PISA. (from PiF no. 70)

60.  Science teachers who collaborate with their colleagues and participate in professional development activities are more satisfied with their jobs than those who don’t do either. (from PiF no. 81)
61.  Schools with more experienced teachers tend to perform better in PISA and also have a classroom climate that is more conducive to learning. (from PiF no. 88)
62.  Teacher-student relations are strongly associated with both performance in mathematics and students’ happiness and sense of belonging at school. (from PiF no. 50)
63.  Students who reported that there are few disciplinary problems in their classes perform better in PISA than those who reported that a lack of discipline in class disrupts learning. (from PiF no. 4)
64.  Orderly classrooms are related to better performance – regardless of the socio-economic profile of the school. (from PiF no. 32)
65.  The more time spent in mathematics classes, the better students perform, on average; but giving students more work in class is often not enough to improve learning outcomes. (from PiF no. 54)
66.  Exposure to enquiry-based science activities is associated with more positive attitudes and dispositions towards science among students. (from PiF no. 90)
67.  In most countries, science-related extracurricula activities at school are related to better student performance, a stronger belief among students in their ability to handle science-related tasks, and greater enjoyment of learning science. (from PiF no. 18)
68.  For students in OECD countries, skipping classes or days of school is associated with considerably lower scores in mathematics. (from PiF no. 35)
69.  Across OECD countries, school principals cited student truancy and staff resisting change as the problems that hinder student learning the most. (from PiF no. 67)
70.  On average across OECD countries, 4% of students reported that they are hit or pushed and 8% reported that they are victims of nasty rumours at school at least a few times per month. (from PiF no. 74)
71.  Students whose parents knew more of their friends and their friends’ parents scored higher in collaborative problem solving and reported fewer bullying experiences, even after accounting for socio-economic status. (from PiF no. 98)
72.  In 2015, the majority of students in all countries that participated in PISA reported that they feel they belong to the school community. However, in the vast majority of countries, students’ sense of belonging at school had weakened since 2003. (from PiF no. 100)

About what students know and can do
73.  Students acquire most information about environmental issues from school although only a minority of students learns about these issues in stand-alone environmental science courses. (from PiF no. 15)
74.  Participation in some forms of formal post-secondary education is consistently and substantially related to improvements in reading skills between the ages of 15 and 24. (from PiF no. 19)
75.  Students without sufficient knowledge of science consistently underestimate the time needed to find solutions to environmental problems. (from PiF no. 21)
76.  On average across OECD countries, around 4% of students are top performers in reading, science and mathematics. (from PiF no. 31)
77.  Just because a student performs well in core school subjects doesn’t mean that he or she is proficient in problem solving. (from PiF no. 38)
78.  On average across participating countries, 15% of students can, at best, make simple decisions about spending, and recognise the purpose of everyday financial documents, such as invoices. (from PiF no. 41)
79.  The most common online activities among 15-year-olds are browsing the Internet for fun and participating in social networks, with over 70% of students doing one of these every day or almost every day. (from PiF no. 59)
80.  More than one in four students, on average across OECD countries, score below the baseline level of proficiency in at least one of the core subjects assessed by PISA – reading, mathematics and science. (from PiF no. 60)
81.  Memorisation, as a learning strategy, may work with easy problems, but it is unlikely to be effective if it is the only strategy used when confronted with complex mathematics problems. (from PiF no. 61)
82.  In 2015, and for the first time, most participating students took the PISA test on computer. (from PiF no. 66)
83.  To solve a problem collaboratively, students need to be able to establish and maintain a shared understanding with others, take appropriate action to solve the problem, and establish and maintain team organisation. (from PiF no. 77)
84.  Between 2012 and 2015, the time that 15-year-old students reported spending on the Internet increased from 21 to 29 hours per week, on average across OECD countries. (from PiF no. 83)
85.  Students who access the Internet, chat or social networks outside of school collaborate better than students who do not engage in these activities, while students who play video games outside of school collaborate worse than students who do not play video games. (from PiF no. 84)
86.  About 23% of students across PISA for Development countries (Cambodia, Ecuador, Guatemala, Honduras, Paraguay, Senegal and Zambia) attain the minimal level of proficiency in reading, compared with the OECD average of 80%. (from PiF no. 91)
87.  Environmentally aware students are more pessimistic about the future of Earth. (from PiF no. 87)
88.  In 2015, boys and low-achieving students held more optimistic views about solving environmental problems – like air pollution, and the extinction of plants and animals – than girls and students performing at or above the baseline level of proficiency in science. (from PiF no. 95)

About students’ attitudes towards learning
89.  Reading for enjoyment every day is associated with better performance in PISA. (from PiF no. 8)
90.  Around one in four students expects to end his or her formal schooling at the upper secondary level and thus needs the skills to make a smooth transition into work and adulthood. (from PiF no. 23)
91.  Most students think that what they have learned in school is useful for them or their future. (from PiF no. 24)
92.  When students believe that investing effort in learning will make a difference, they score significantly higher in mathematics. (from PiF no. 37)
93.  On average across OECD countries, students who are highly motivated to learn mathematics because they believe it will help them later on score better in mathematics than students who are not highly motivated. (from PiF no. 39)
94.  The better a student’s schoolmates perform in mathematics, the greater the student’s anxiety towards mathematics. (from PiF no. 48)
95.  There is a strong connection between how confident students feel about being able to solve pure and applied mathematics problems, and whether or not they were exposed to similar problems in class. (from PiF no. 56)
96.  In 2012, around 32% of low performers said they give up on solving problems easily compared to only 13% of better-performing students who so reported. (from PiF no. 62)
97.  In 10 out of 13 countries and economies with available data, discussing money matters with parents at least sometimes is associated with higher financial literacy than never discussing the subject, after taking into account students’ socio-economic status. (from PiF no. 72)
98.  Test-related anxiety is widespread: nearly 60% of students worry about taking a test, and more than 60% worry about getting poor grades. (from PiF no. 79)
99.  Vigorous physical activity is positively related to students’ well-being. (from PiF no. 86)
100.  Motivation, particularly when it is a response to external incentives, is associated with anxiety. (from PiF no. 92)

LE: întretimp, au fost traduse ș în lb.română: aici

joi, 20 aprilie 2017

Vorba de educație - starea de bine la raport

Ieri a fost lansat la Londra „Students’ Well-Being: PISA 2015 Results”. Este primul raport ce analizează la nivel internațional factorii care îi motivează pe tineri să aibă rezultate bune la școală, relațiile lor cu profesorii, viața în familie și modul în care își petrec timpul liber. Concluzia e, pe scurt, că adolescenții care simt că aparțin unei comunități școlare care îi sprijină și îi valorizează și cei care au parte de relații bune cu părinții, profesorii și colegii au rezultate la învățătură mai bune și sunt mai fericiți.Sunt și datele pe țări - noi suntem iar la minus și cu ”the sense of belonging at school.”

miercuri, 7 decembrie 2016

Vorba de educație - primii din lume

foto credits: World Harmony Run
Primii din lume la educație (Singapore, locul 1 în topul PISA 2015 dat ieri publicității) au un sistem de învățământ foarte centralizat, axat pe transmiterea de cunoștințe, și nu pe dezvoltarea de competențe, focalizat pe pregătirea pentru examene, și nu pe dezvoltare personală și starea de bine, cu meditații și culegeri de teste cât cuprinde, pentru că, deși încearcă în ultimul timp să mai schimbe abordarea, principiile la ei sunt clare și opuse celor promovate de pedagogiile occidentale și care ne plac multora dintre noi: “teaching is talking and learning is listening”/a preda înseamnă a vorbi și a învăța înseamnă a asculta, authority is “hierarchical and bureaucratic”/ autoritatea înseamnă ierarhie și birocrație, assessment is “summative”/ evaluarea este sumativă, knowledge is “factual and procedural,”/ cunoașterea este factuală și de tip procedural și ”classroom talk is teacher-dominated and “performative”/ la clasă vorbește mai mult profesorul.

Asta ca să nu mai facem judecăți de valoare tranșante, în alb sau negru, pe la televizor sau prin ziare. Educația e cu multe, foarte multe nuanțe.
(detalii aici și aici)

Azi e cu PISA 2015

Astăzi au fost publicate rezultatele testelor PISA date în 2015 și, ca urmare, sunt tot felul de reacții. Unii se bucură, alții acuză, Singapore sunt cei mai buni, noi tot mult sub medie, Estonia a urcat în top așa cum se prevedea după ce reforme au făcut, Canada jubilează, americanii au dat înapoi și sunt și ei sub medie la mate, dar nu fac mare caz, mai ales că la echitate  stau cel mai bine din 2006 încoace. Unii sunt foarte înverșunați și cer să se ia măsuri drastice, alții sunt mai relaxați și nu pun mare preț pe aceste rezultate, Finlanda e mai jos în top, zice-se pentru că resursele către categoriile dezavantajate au scăzut. Nu mai zic prea multe, pentru că rămâne valabil ce am zis acum 2 ani. Mi-a plăcut mult ce a scris unul dintre preferații mei, Yong Zhao.

vineri, 24 iunie 2016

Vorba de educație - în Estonia e despre echitate

Iată și o altă abordare care funcționează, într-un sistem de învățământ cam ca al nostru. În Estonia nu au introdus cine știe ce schimbări super inovatoare, dar, pe ce aveau, au întărit în fapte ideea de echitate în educație. Gratuitate completă de la  vârsta de 18 luni, fără clase pe nivel de performanță, un prânz gratis zilnic pentru fiecare copil. Nu contează din ce familie provine copilul, bogat sau sărac are parte de aceeași felie din „tortul”educației. Mai nou, profesorii estonieni vorbesc tot mai mult de individualizarea învățării și se gândesc cum să își păstreze rezultatele foarte bune la PISA( locul 11 la matematică și citit și 6 la științe în 2012) și să dezvolte în același timp și creativitatea copiilor, să îi facă să se simtă mai fericiți la școală și toate cele.
(mai multe aici: The Atlantic)

miercuri, 20 ianuarie 2016

Prin PISA, cu Andreas Schleicher

Despre ce și cum cu testele PISA, cam tot ce ar trebui să știm, direct de la sursă, de la ”tătucul” lor, Andreas Schleicher. De ce unii au reușit și alții nu, cum se reformează educația și sistemele de învățământ, cum se pot folosi datele rapoartelor PISA/OECD pentru a face școli mai bune. Să nu uităm însă, că, de partea cealaltă a baricadei, sunt tot mai mulți cei care spun că testele standardizate pun prea mare presiune pe profesori și pe școli, în detrimentul unei învățări personalizate care să  urmărească și dezvoltarea de ”soft skills”.

Pentru textul în limba română, urmați acest link


joi, 17 septembrie 2015

Elevii, computerele și învățarea

OECD  face studii serioase și rezultatele lor sunt de obicei puncte de plecare pentru dezbateri și discuții pe tema educației. Recentul ”Students, Computers and Learning:Making the Connection”e considerat deja un reper pentru decidenți, directori de școli, profesori, părinți și pentru toți cei interesați de relația dintre accesul (la) și utilizarea computerului în școli și rezultatele învățării. Mai ales că principala concluzie, bazată pe datele culese pentru PISA, e destul de neașteptată: utilizarea computerului la clasă NU îmbunătățește rezultatele școlare!

Dintre țările care au investit masiv în tehnologii și au cel mai înalt nivel de utilizare a Internetului în școli Australia, Noua Zeelandă și Suedia au rezultate mai slabe ca anii trecuți, iar Spania, Norvegia și Danemarca au stagnat. În schimb, țări precum Coreea de Sud, Shangai, Hong Kong și Japonia sunt în coada clasamentului (dintre țările incluse în cercetare) privind numărul de ore în care se utilizează Internetul în școli, dar cei mai buni la testele PISA.

Cu alte cuvinte, echilibru și în acest domeniu, mergem înainte, dotăm școlile cu tehnologii și folosim computerul la clasă, pentru că trăim în lumea digitalizată a secolului 21, dar o facem cu măsură și cu atenție și, mai ales, după ce ne-am asigurat că toți copiii știu să scrie, să citească și să socotească.

vineri, 3 ianuarie 2014

Paradoxul de după PISA


Dincolo de rezultatele concrete care au poziționat sistemele de învățământ din 65 de țări într-un clasament apreciat ca foarte serios și despre care se comentează peste tot în lume, cred că PISA 2012 ne-a pus în fața unei situații paradoxale, care ne-a arătat cât de greu este în domeniul educației să dăm verdicte tăioase sau să facem judecăți de valoare tranșante.

În țările asiatice, care ocupă primele locuri în clasament (Shanghai – China, Singapore, Hong Kong – China, Taipei – China, Coreea de Sud) educația înseamnă focalizarea pe transmiterea de cunoștințe, competiție acerbă, testări frecvente, un program de școală și pregătire extrem de încărcat (în Coreea de Sud, de exemplu, un elev se scoală zilnic la ora 6.30 și se culcă la ora 2 noaptea!), meditații la scară industrială, plătite de părinți, o cultură a succesului cu orice preț, o motivație a învățării care înseamnă admiterea în universități bine cotate, interes scăzut pentru dezvoltarea personală sau stimularea creativității.

Costurile acestor rezultate uimitoare (conform ultimului PISA diferențele între ultimii și primii clasați sunt de 6 ani de studiu!) sunt însă copii nefericiți (Coreea se află pe primul loc în această privință) și o rată ridicată a sinuciderilor.  

Deși aceste strategii educaționale au condus la creșteri economice fără precedent, în prezent, statele asiatice au început însă să-și regândească politicile educaționale în direcția modelului occidental (?!) al inteligențelor multiple, al dezvoltării creativității și al copilului ca întreg. Am citit că, recent, guvernul chinez a renunțat la tema pentru acasă la ciclul primar și a redus numărul de teste standardizate, iar ministrul corean al educației a declarat că scopul lor acum este să îi facă pe oameni mai fericiți ("We still have a long way to go but we are doing some soul-searching in our society, and our goals now are about how to make our people happier" ).

Paradoxal, în aceste sisteme de învățământ considerate a fi cele mai bune din lume, se constată că părinții sunt tot mai mult interesați să își înscrie copiii fie la școli internaționale care funcționează după mai puțin performantul model occidental, fie la școli din Canada, UK, SUA etc.!

Pe de altă parte, țări precum Marea Britanie și SUA sunt nemulțumite de pozițiile ocupate în clasament (locurile 26, respectiv 36)) și, din declarațiile oficialilor guvernamentali, reiese că se dorește luarea de măsuri pentru ca școlile din respectivele țări să preia din modelul asiatic acele elemente care au asigurat primele poziții mondiale la PISA.

În concluzie, întrebarea care rămâne este una veche, la care tot se caută răspuns, dintotdeauna și peste tot: educația - încotro?

Iar dacă vreți să vedeți cum e, dați și voi testul PISA aici: http://www.oecd.org/pisa/test/