Experienta

De aproape 40 de ani, Anca Tîrcă împletește experiența directă de practician în educație (a fost profesoară și directoare a unei școli declarate de specialiști ca cea mai reformistă din România în perioada 1997-2004), cu cea din domeniul dezvoltării resurselor umane, analizei de politici educaționale și implementării de proiecte. Este absolventă a Universității din București și a unor cursuri și programe postuniversitare din SUA, Marea Britanie, Olanda, Slovenia, Italia, Cehia și Polonia, având certificare ca trainer internațional în programe de dezvoltare a gândirii critice, management educațional, manager de proiect, formator național pentru reforma educației, specialist în dezvoltarea resurselor umane și educația adulților.

Din 2004, Anca lucrează ca freelancer-specialist în educație atât în România, cât și în străinătate, în calitate de team leader al unor echipe internaționale, key-expert și consultant pentru diverse companii, instituții și organizații – Banca Mondială, WYG International UK, Ministerul Educației din Turcia, WYG Turkey, Centrul Educația 2000+, ECO Bruxelles, Trend Consultant, British Council, MEN, inspectorate școlare, școli private etc.

Pe parcursul întregii sale activități profesionale, Anca a promovat activ inovația și schimbarea de paradigmă în educație și a furnizat soluții pentru reformarea sistemelor de învățământ. A conceput și derulat peste 200 de programe de dezvoltare profesională pentru profesori, manageri și inspectori școlari, a dezvoltat curricula și module de formare pe diverse teme inovatoare, a elaborat studii și analize și a scris numeroase cărți despre educație. La nivel european, a susținut cursuri de formare pentru profesori din Croația, Ucraina, Ungaria, Polonia și Turcia.

De-a lungul anilor, a primit numeroase distincții pentru contribuții substanțiale aduse la dezvoltarea educației și învățământului la nivel local, național și european. Este inclusă în Hübners Who is Who, Enciclopedia personalităților din România.

Este owner și blogger la „Despre educație – reforma la firul ierbii” și administrează paginile de Facebook „Despre educație – reforma la firul ierbii”, „Starea de bine/ Well-being în școală” și „Management și leadership educațional – pagina directorului de școală”.

Proiecte complexe:

Reading and Writing for Critical Thinking(RWCT)/ Lectura și scrierea pentru dezvoltarea gândirii critice (LSDGC)

Pot spune cu certitudine că RWCT/ LSDGC este proiectul care a avut cel mai mare impact asupra dezvoltării profesionale a profesorilor din sistemul de învățământ românesc și care a schimbat vizibil procesul de predare – învățare – evaluare,  în direcția utilizării la clasă a unor metode activ participative și  introducerii unei practici reflexive. 
Foarte mulți profesori/ pedagogi/ experți în educație vorbesc și scriu astăzi despre gândire critică și utilizează la clasă sau în activități de formare metodele introduse în România prin proiectul RWCT – diagrama Venn, turul galeriei, cubul, jurnalul cu dublă intrare, SINELG, stiu/ vreau să stiu/am învățat, dezbaterea etc. De aceea, mă bucur că am fost printre cele câteva persoane care au adus proiectul în România și, la 16 ani de la primele activități, cred ca ar fi de interes să prezint un scurt istoric al acestui proiect.
1997, Balaton, Ungaria - echipa care a reprezentat România la întâlnirea în care s-a prezentat proiectul RWCT/LSDGC la nivel european și s-a planificat implementarea lui în 10 țări ( jos, de la dreapta la stanga: Anca Tîrcă, Odette Zaiț, Florina Oțet, Sudia Paloma - SUA, Doina Olga Stefanescu și Gyongyver Darvasi; in picioare: Reka Demeter și Charles Temple, coordonatorul programului)
Etapa 1:
  • inițiatorii și coordonatorii proiectului au fost profesorii americani Kurt Meredith si Jeannie Steele(Universitatea din North Iowa), Charles Temple (William &Hobart Smith Colleges), Scott Walter (International Reading Association)
  • în Europa, proiectul a fost prezentat și introdus prin OSI în 1997 la Lake Balaton în Ungaria unde a avut loc o întâlnire/ atelier de formare de o săptămână care a reunit toate persoanele care urmau să aibă un rol în proiect: inițiatorii americani, reprezentanți OSI, profesori voluntari americani, reprezentanți din țările în care proiectul urma să se deruleze: Albania, Estonia, Macedonia, Cehia, Rusia, Kazakhstan, Kyrgystan, Lituania, Ungaria si Romania;
  • din Romania au participat: profesor Odette Zait din Constanta, profesor Gyongyver Darvasi din Cluj, profesor Anca Tîrcă din Dambovita, profesor Florina Oțet din Brasov, profesor Doina Olga Stefanescu din Bucuresti-din partea Soros Foundation România, Demeter Reka din Cluj și (nu sunt foarte sigură!) profesor Codruța Bălibanu din Cluj.Grupul a fost format de Doina Stefanescu; Odette, Florina și cu mine veneam din zona de educație civică și Doina ne cunoștea din diverse activități pe care le derulasem împreună. In acel moment, Charles Temple se întâlnise deja cu niște profesori din Cluj, anterior evenimentului de la Balaton;
  • în întâlnirea de la Balaton s-a prezentat proiectul și s-a pregătit implementarea lui în cele 10 țări, prin Fundațiile Soros,
Etapa 2:
  • întoarse în țară, fiecare participantă la întâlnirea de la Balaton a devenit coordonator local și a organizat o selectie în județul în care lucra pentru formarea unui grup de profesori care urmau să participe la cursurile susținute de profesorii americani în cadrul Proiectului RWCT; Coordonatorii locali au fost Codruța Balibanu pentru Cluj, Odette Zaiț pentru Constanța, Anca Tîrcă pentru Dâmbovița și Sava Nut pentru Timișoara. Fiecare coordonator a selectat 5 profesori din județul pe care îl reprezenta - la Dâmbovița le-am selectat pe Angela Naumovici, Mirela Mihăescu, Sânziana Sterghiu, Vasilica Ungureanu și Georgiana Manta. Coordonarea era de la FSD Cluj, prin Reka Demeter.
Etapa 3:
  • în octombrie 1997, au început cursurile de formare la nivel national, pentru profesorii din județele reprezentate (cei 5 selectați+coordonatorul), în total 42 de persoane. Pe parcursul anului 1998 au avut loc 8 cursuri de câte o săptămână, susținute de traineri americani;
  • din 1999, în județele reprezentate, au început cursurile locale pentru profesorii din școlile județului respectiv. Cursurile erau derulate de către cei 6 profesori formați de profesorii americani în etapa anterioară. Finanțarea era asigurată de Fundația pentru o Societate Deschisă și includea consumabilele, plata formatorilor, masa participanților, suportul de curs etc., iar coordonarea era făcută de Tibi Szass de la Cluj. In această perioadă au avut loc vizite de monitorizare ale profesorilor americani, Charles Temple și alții, pentru a observa activități de formare și lecții aplicative susținute de către cei 6 profesori formați din fiecare jude;
  • a avut loc un amplu proces de evaluare și acreditare a celor 42 de formatori RWCT România ca formatori RWCT internaționali.
Etapa 4:
  • ulterior, programul RWCT a fost preluat, inițial, de către Centrul Educația 2000+ (http://www.cedu.ro) și ceva mai târziu, de Asociaţia “Lectura şi Scrierea pentru Dezvoltarea Gândirii Critice” România (ALSDGC România) de la Cluj (http://www.alsdgc.ro);
  • împreună cu Mirela Mihăescu, am elaborat pentru Cedu 2000+ programa pentru acreditare a unui curs RWCT adresat învățătorilor;
  • o perioadă, Centrul Educația 2000+ a livrat cursul contra cost, dar ulterior interesul organizației pentru acest program a scăzut și în acest moment nu mai există niciun demers legat de programul RWCT;
  • în schimb, Asociaţia “Lectura şi Scrierea pentru Dezvoltarea Gândirii Critice” România (ALSDGC România) a dovedit interes pentru continuarea activităților și promovează ideile programului RWCT prin derularea de cursuri acreditate pentru profesori, organizarea de conferințe și editarea de publicații.

Școala 4 ”Elena  Donici Cantacuzino” din Pucioasa


Proiectul transformării unei școli tradiționale într-una inovatoare este cel în care am investit cel mai mult timp și munca cea mai provocatoare și care îmi este cel mai drag. Pentru a fi mai ușor de descris, l-am structurat sub forma unui studiu de caz. 

Cum s-a transformat o şcoală tradiţională într-una inovatoare – studiu de caz al unui proces de schimbare, scris de Anca Tîrcă, director al şcolii între anii 1997- 2005

Şcoala 4 „Elena Donici Cantacuzino” este localizată în Pucioasa, un oraşel situat la aproximativ 100 km de Bucureşti, în judeţul Dâmboviţa. Şcoala are în jur de 500 de elevi şi este situată într-o comunitate relativ săracă, 70% dintre elevi provenind din familii dezavantajate.
1997 - primul an de directorat
În ianuarie 1997, A.T., profesor titular al școlii din 1990, şi-a început activitatea de director având în minte ideea că succesul poate fi obţinut numai dacă există colaborare între elevi, profesori, directori şi personalul administrativ. Din acel moment, s-au făcut eforturi permanente de întărire a capacităţii instituționale, de școlire a școlii pentru a face față unei societăți și lumi în continuă și profundă schimbare. În același timp, procesul de schimbare a școlii a avut șansa de a avea loc într-un moment și context în care sistemul de învățământ cunoștea efectele pozitive ale unei  reforme consistente, profunde și coerente coordonate de echipa ministrului Marga. Aceste uși deschise din exterior au permis școlii să-și găsească direcția de dezvoltare și să primească susținerea necesară pentru implementarea schimbărilor. A fost un model clasic de schimbare simultană ‘de sus în jos’ și ‘de jos în sus’(top-down, bottom-up), pe care A.T. l-a găsit descris mult mai târziu în literatura de specialitate și care este considerat a fi unul de succes și recomandat ca cel mai viabil, prin comparație cu modelul centralizat sau cu abordarea complet descentralizată, de tip laissez-faire. 


Dacă politicile educaționale au deschis ușile schimbării, transformarea autentică a școlii s-a  întâmplat atunci când scoala însăși  a început să își deschidă tot mai multe uși din interior pentru a-și genera și activa propriile forțe ale schimbării și a se transforma într-o școală în mișcare, capabilă să le formeze elevilor competențele necesare pentru a face față, ca adulți, unei societăți moderne – lucrul în echipă, comunicare, organizare, gândire critică, rezolvare de probleme, de utilizare a TIC etc.
Timp de opt ani, școala a fost asemenea unei amoebe, ca un organism viu care s-a modificat permanent și a trecut prin diverse faze, sub presiunea implementării unei noi strategii de dezvoltare instituțională și a unei realităti în schimbare.


Prima fază a procesului de schimbare (primii 1-2 ani) ar putea fi numităinvitaţie la schimbare”, deoarece s-a dorit ca toată lumea din şcoală să se alăture echipei şi să înţeleagă „de ce-ul schimbării”. S-a pus accentul pe introducerea normelor culturale care sprijină schimbarea(Stoll) –„toată lumea are ceva de oferit”, „putem discuta despre diferenţe”, „lucrăm împreună la acest proiect”. Personalul şcolii a început să conștientizeze care sunt valorile şi credinţele specifice organizației şi a fost elaborată o misiune a şcolii în conformitate și cu nevoile comunităţii. Ideile de bază ale misiunii au fost dezvoltarea personală şi cetăţenia democratică, iar textul acesteia a fost afișat în clase și prezentat personalului, elevilor și părinților. Clădirea şcolii a devenit un loc primitor și prietenos, un spațiu curat, modern, funcţional şi plin de culoare. Au fost iniţiate schimbări de structură pentru a favoriza colaborarea între membrii personalului, iar dezvoltarea profesională a devenit principala ţintă. 

Abordările centrate pe elev au fost încurajate, lăudate de director în timpul şedinţelor şi împărtăşite şi celorlalţi colegi. A fost o perioadă în care şcoala a avut iniţiative mici, dar cu mare impact, cum ar fi:
-     elaborarea unui cod de conduită și a regulilor clasei/şcolii împreună cu elevii
-     conceperea și utilizarea unei noi scheme pentru evaluarea personalului, care a pornit de la autoevaluare și autoreflecție
-    elaborarea unor fişe de post individualizate și agreate cu tot personalul  
Cu trupa de teatru a școlii la Festivalul George Constantin unde am obținut Marele Trofeu

A doua fază a procesului de schimbare (care ar putea fi denumită „parteneri în educaţie”) a fost cea în care personalul şcolii a reevaluat relațiile  cu părinţii şi comunitatea, în sensul de a le câștiga sprijinul necesar pentru a reuşi să implementeze schimbările propuse. Cadrele didactice au dorit ca părinţii să fie informaţi şi implicaţi în viaţa şcolii şi astfel:
-   s-a elaborat şi distribuit către părinţi şi comunitate un buletin informativ lunar(newsletter) şi
-   fiecare familie a început să primească un raport semestrial scris al activităţii şcolare a copilului lor.

În această etapă a fost elaborată o politică şcolară privind legăturile cu comunitatea, care a orientat acţiunea şcolii în trei direcţii: desfăşurarea de servicii în beneficiul comunităţii, valorificarea resurselor educaţionale ale comunităţii şi dezvoltarea la elevi a abilităţilor şi atitudinii de buni cetăţeni ai comunităţii. Şcoala în sine a început să devină o comunitate mai mică unde copiii au început să facă parte din procesul de luare a deciziilor, prin intermediul Consiliului Elevilor, organism înființat după modelul britanic. Tot în această perioadă: 
  • s-a intensificat efortul de formare a echipelor și a crescut gradul și varietatea de interacțiuni dintre membrii organizației
  • profesorii au fost cuprinși în programe de formare care au vizat dezvoltarea de abilități necesare intr-un proces de schimbare-rezolvare de probleme, luarea deciziilor, lucru in echipa, responsabilizare etc.
  • s-au încheiat parteneriate cu părinții, comunitatea, instituții și ONG-uri
  • s-au făcut eforturi pentru a îmbunătăţi comunicarea internă, astfel încât toți membrii comunității educaționale să fie informați în legătură cu schimbările care aveau loc în școală și în acest sens au fost create mecanisme specifice cum ar fi:
  • amplasarea de aviziere în sălile de clasă, în cancelarie și pe holuri cu informaţii despre şcoală şi clasă
  • organizarea unor adunări de dimineaţă (assemblies), o dată pe săptămână, pentru toţi elevii de la clasele primare.
  • prin dezvoltarea de mecanisme și tipuri de activități specifice, s-a avut în vedere dezvoltarea personală a elevilor, în ideea că fiecare copil este bun la ceva și este rostul școlii să dezvolte toate laturile ființei lui și să îl ajute să comunice mai bine, să respecte diferențele, să îi sprijine pe alții etc.
În cancelaria Școlii nr. 4 cu dl ministru Alexandru Atanasiu
A.T. mărturiseşte că ar caracteriza faza a treia a procesului de schimbare ca una de „coerenţă şi claritate”, deoarece aceasta a fost perioada în care a scris primul ei plan de dezvoltare instituțională bun, elaborat pentru a asigura într-o manieră profesionistă împărtăşirea aceluiaşi scop la nivelul întregului personal. A fost scris şi implementat şi un set de politici şcolare la nivelul tuturor catedrelor – privind temele pentru acasă, conduita, evaluarea elevilor şi a cadrelor didactice. Schimbarea curriculară de la nivel naţional a dat posibilitatea şcolii de a-şi dezvolta curriculum-ul la decizia şcolii, copiii putând participa la cursuri de informatică, teatru, bucătărie, educaţie pentru o cetăţenie democratică, pe lângă o gamă largă de activităţi extraşcolare menite a contribui la dezvoltarea personală a copiilor.În această fază, inovația a devenit practică curentă și la nivelul școlii exista deja o comunitate profesională care promova dialogul, schimbul de idei și experiență, conlucrarea și sprijinul, reflecția asupra demersului educațional. Școala devenise  o organizație care învață și în care se învăța permanent și personalul avea satisfacția și mulțumirea că reușiseră să creeze o oază de normalitate într-o societate dispersată care își căuta reperele comune.



Ultima fază a ciclului de schimbare a adus ideea „reţelelor de colaborare între şcoli”. Pe măsură ce inovaţia a devenit o practică curentă, şcoala a început să disemineze experienţa şi altor şcoli şi cadre didactice din ţară şi s-a transformat în singurul Centru naţional pentru ameliorare şcolară și formarea profesorilor localizat într-o școală și acreditat de MECTS.
Anii ce au urmat au fost, la rândul lor, ani dedicaţi schimbării şi acţiunilor de tipul valoare adăugată, deoarece directorul spune că „am descoperit un lucru important – că ameliorarea şcolară este o călătorie fără sfârşit, odată ce ajungi la o ţintă, ceea ce ar însemna un rezultat obţinut de elevi, trebuie să continui să îmbunătăţeşti alte aspecte– şi, în această călătorie infinită, cadrele didactice sunt călătorii plini de energie.”
După 2005 până în prezent, școala a continuat să funcționeze cu aceleași structuri, mecanisme, tipuri de activități, proceduri și documente elaborate în perioada 1997- 2005, ceea ce dovedește, pe de o parte, viabilitatea peste ani a modelului de schimbare creat, dar pe de altă parte, o încremenire în proiect, cauzată de o anume incapacitate a echipei manageriale de după 2005 de a identifica și atinge alte ținte care să conducă la un nivel superior de dezvoltare instituțională.    

Un proiect de școală particulară - SEB

     

     Colaborarea mea cu Școala Europeană București (SEB) - pe poziția de consultant educațional adviser a început în 2005,  la 4 ani de la înființarea acesteia, moment în care avea 33 de elevi cuprinși în 4 clase, era autorizată pentru ciclul primar, avea 14 angajați (8 cadre didactice și restul personal administrativ) și o minimă, aproape inexistentă structură organizațională. La finalul  colaborării, în august 2010, SEB avea 260 de elevi cuprinși în 19 clase, era acreditată pentru învățământul primar și cel gimnazial și autorizată pentru liceu, avea 84 de angajați ( 49 de cadre didactice și restul  personal administrativ) și era considerată un brand de succes și una dintre cele mai bune instituții de învățământ privat din București.      

     A fost un proiect pe care l-am considerat o provocare profesională și o oportunitate de a cunoaște și specificul, destul de complex și complicat, al învățământului particular.     
     În cazul SEB, construcția instituțională a pornit aproape de la nivelul zero și a implicat  crearea în același timp atât a unui concept/ brand care să se impună prin calitate pe piața locală, cât și a tuturor mecanismelor, structurilor, tipurilor de activități, documentelor etc. specifice unei instituții școlare, în paralel cu dezvoltarea resurselor umane și formarea unei comunități educaționale care să se raporteze la aceleași valori și principii.

     Din 2010 până  în prezent, școala funcționează în continuare pe baza modelului creat și dezvoltat în perioada 2005-2010 și care este încă vizibil pe site-ul școlii http://www.scoalaeuropeana.ro/ ( a se vedea textele de pe prima pagină și din rubricile site-ului precum și arhiva de buletine informative). Multe dintre procedurile și tipurile de activități pe care le-am creat la SEB au fost preluate de multe școli particulare din București și din țară.

Proiectul pentru învățământul rural - RO 4691R01


      A fost realizat în cadrul Acordului de împrumut nr. 4691-RO, încheiat între Guvernul României şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare și s-a derulat în perioada 2003-2009, având ca beneficiar MEN, prin UMP.

    Prin dezvoltarea acestui proiect, s-a reuşit îmbunătăţirea accesului elevilor de la ţară la un învăţământ de calitate, au fost dotate cu mobilier, materiale didactice, apă curentă, grupuri sanitare, energie electrică sau încălzire şcolile şi au fost dezvoltate proiecte educaţionale în parteneriat cu autorităţile locale. De asemenea, profesorii din mediul rural au urmat programe de dezvoltare profesională la distanţă sau în cadrul şcolilor, prin activitatea de mentorat şi s-au realizat centre mobile/fixe de resurse.   

    In acest proiect am lucrat in perioada 2004-2005 ca expert principal, membru în echipa de dezvoltare, angajată a Centrului Educația 2000+  în cadrul componentei 1 „Îmbunătăţirea educaţiei în şcolile din mediul rural” şi al componentei 2 „Îmbunătăţirea parteneriatului şcoală –comunitate – programul de granturi”.

     Activitatea mea în proiect a constat în:
      - elaborarea modulului de formare”Adaptarea curriculum-ului la contextul rural
      - elaborarea modulului de formare „Proiectul şcolii pentru acordarea de grant
      - livrarea unui program de formare pentru 120 de facilitatori locali la nivel naţional şi 80 de mentori selectaţi în cadrul proiectului

     Proiectul pentru Învăţământul Rural (PIR) a câştigat prima competiţie anuală organizată de Banca Mondială, pe tema „Îmbunătăţirea vieţii oamenilor din Europa şi Asia Centrală”

Proiectul Phare 2004 EuropeAid/ 121446/D/SV/RO“Asistenţă Tehnică pentru sprijinirea activităţii Centrului Naţional de Formare a Personalului din Învăţământul Preuniversitar
     

      Proiectul a fost implementat în perioada iulie 2006 – aprilie 2008 și a avut ca beneficiar MECTS prin Centrul Naţional de Formare a Personalului din Învăţământul Preuniversitar( manager de proiect Merima Petrovici).  În calitate de deputy team leader (angajată de compania britanică WYG International LTD.), alături de expertul olandez Paul Roeders care a deținut poziția de team leader, am coordonat o echipă de 6 experţi principali ( Ivan Mykytyn – Scoția, Ton Farla – Olanda, Thomas Black - Anglia, Zamfira Bălan –România), 30 de experţi secundari internaţionali( din Anglia, Scoția, Danemarca, Germania,  Ungaria, Polonia) şi 40 de experţi secundari locali (printre care reprezentanți de marcă ai Universității din București – profesorii universitari Romiță Iucu, Lucian Ciolan, Dan Potolea, Marin Manolescu, Ovidiu Pânișoară, Vasile Molan și  mai tinerii Oana Moșoiu, Cristian Bucur etc.).

Cu inspectorii CNFP in vizita de studiu in Scotia
 Activităţile proiectului au vizat în principal dezvoltarea capacității instituționale a CNFP și au inclus:
-  elaborarea unui sistem şi a unor instrumente de „Analiză a nevoilor deformare”, având în centrul atenţiei cadrele didactice şi directorii din liceele situate în mediul rural
-   revizuirea şi elaborarea unor curricula şi materiale de formare noi, flexibile şi diversificate pentru programele de formare a cadrelor didactice din liceele din mediul rural
-   acordarea de asistenţă liceelor din mediul rural în vederea elaborării unui curriculum la decizia şcolii adaptat nevoilor de dezvoltare a comunităţii locale
-   dezvoltarea capacităţii instituţionale a CNFP şi a celor 16 centre regionale în ceea ce priveşte rolul acestora în îmbunătăţirea programelor de formare pentru cadre didactice
-    elaborarea Ghidului Solicitanţilor pentru schemele de granturi 2005 și 2006 care vizat elaborarea unor programe de formare pentru cadre didactice şi directori, în colaborare cu personalul CNFP
-    realizarea unei broşuri de prezentare a CNFP şi a programelor schemelor de granturi
-    pregătirea şi organizarea a 16 sesiuni de informare/ conferinţe şi a helpdesk-urilor pentru pregătirea potenţialilor solicitanţi – universități, CCD-uri
-    evaluarea şi selectarea solicitărilor primite ca urmare a licitaţiei din cadrul schemelor de granturi ale programelor Phare 2005 şi 2006
-    contractarea şi monitorizarea schemelor de grant Phare 2005 şi Phare 2006
-    elaborarea unui raport privind revizuirea şi îmbunătăţirea metodologiei de acreditare şi a monitorizării şi evaluării asigurării calităţii
-    o serie de 7 cursuri de formare (3 zile fiecare)  organizată pentru 40 de membri ai CNFP şi personalului Comisiei de acreditare a programelor de formare pe teme ca: acreditarea programelor de formare, asigurarea calității, evaluare, monitorizarea schemelor de grant, comunicare
-   cursuri de formare şi asistenţă pentru furnizorii selectaţi în vederea implementării programelor de formare, incluzând sprijinul pentru grupurile ţintă
-    2 vizite de studiu în Marea Britanie și Danemarca la care au participat inspectori CNFP și directori din MECTS şi stabilirea de relaţii cu instituţii de formare a cadrelor didactice din UE
-    conferințe
-    elaborarea şi publicarea a 10 ghiduri pe teme de formare și dezvoltare instituțională:
1. Metodologie activă de formare – ghid pentru formatori
2.Analiză comparativă a sistemelor de dezvoltare profesională continuă a cadrelor didactice din Europa
3.Orientarea în carieră - ghid pentru profesori
4.Curriculum la decizia şcolii – ghid pentru profesorii de liceu
5.Strategii şi proceduri de creare a unor parteneriate locale – ghid pentru liceele din mediul rural
 6.Analiza nevoilor de formare - ghid pentru pregătirea, implementarea şi interpretarea datelor analizei nevoilor de formare în şcoli
 7.Analiza nevoilor locale privind piaţa muncii- ghid pentru cadrele didactice şi directorii de şcoli
8.Management şcolar – ghid pentru directorii de şcoli
9.Competențele cadrelor didactice și ale directorilor de licee din  România și alte state din UE
10.Management şcolar – ghid pentru directorii de şcoli
Activitate de formare a inspectorilor CNFP
Activitate de formare a inspectorilor CNFP
Proiectul Phare RO 2006/018-147. 04. 01. 02. 02. 01 Asistenţă Tehnică pentru sprijinirea activităţii Centrului Naţional de Formare a Personalului din Învăţământul Preuniversitar(CNFP)
   

      Proiectul a fost implementat în perioada iulie 2008 – iulie 2009 și a avut ca beneficiar MECTS prin Centrul Naţional de Formare a Personalului din Învăţământul Preuniversitar.  În calitate de team leader (angajată de compania britanică WYG International LTD.), am coordonat o echipă de 2 experţi principali ( Cătălina Ulrich și Maria Kovacs) și 21 experți secundari, majoritatea reprezentanți ai Universității din București. Proiectul a avut ca obiective principale dezvoltarea şi consolidarea capacităţii CNFP şi a celor 16 centre regionale ale sale (CRFP) de a monitoriza, consilia şi evalua furnizorii de programe de formare continuă acreditate valorificarea datelor relevante obţinute din implementarea programelor de formare continuă finanţate prin Schemele de grant Phare 2005 şi Phare 2006 pentru elaborarea unui amplu studiu de impact în termen de beneficii, rezultate şi perspective viitoare în domeniul formării continue a cadrelor didactice la nivel naţional.
Cu inspectorii CNFP la Ministerul Educației din Olanda
 
Activitate de formare a inspectorilor CNFP

Rezultatele proiectului au constat în:
-    sistem revizuit de monitorizare a programelor de formare continuă acreditate;
-     vizite de monitorizare la 18 programe de formare finanţate prin programele de granturi Phare 2005 şi Phare 2006;
-    recomandări scrise privind implementarea celor 18 programe de formare finanţate prin programele de granturi Phare 2005 şi Phare 2006;
- raport sintetic cu titlul “Monitorizarea furnizorilor de formare continuă beneficiari de granturi”;
-  procedură şi instrumente de evaluare externă a programelor de formare continuă acreditate; repere metodologice privind evaluarea internă (la nivelul furnizorului);
- sistem electronic de măsurare a progresului înregistrat de cursanţi (numărul de credite acumulate);
-  200 de exemplare ale unui ghid de monitorizare, consiliere şi evaluare a furnizorilor şi a programelor de formare;
-   4 sesiuni de formare a câte 2 zile pentru cel puţin 25 de membri ai personalului CNFP şi al celor 16 CRFP pe teme de monitorizarea şi evaluarea programelor de formare, consilierea şi evaluarea furnizorilor de formare;
-   6 sesiuni de instruire de câte 1 zi sau 3 sesiuni de instruire de câte 2 zile pentru personalul CNFP şi CRFP pentru furnizarea de sprijin în elaborarea de studii de impact;
-    metodologie de elaborare a studiilor de impact pentru beneficiarii direcţi şi indirecţi;
-   vizită de studiu pentru cel puţin 25 de membri ai CNFP, CRFP şi AC într-un stat membru al UE - Olanda;
-  sprijin în elaborarea studiiilor de impact pentru echipele de proiect ale celor 18 programe de formare din Schemele de grant Phare 2005 şi Phare 2006;
-  vizite în liceele beneficiare de cursuri de formare organizate în cadrul schemelor de grant Phare 2005 şi Phare 2006 în vederea identificării aspectelro relevante pentru studiul de impact;
- studiu de impact în urma implementării programelor de formare continuă din cadrul Schemelor de grant din Phare 2005 şi Phare 2006, în format tipărit şi electronic, în 3 exemplare;
-   conferinţa finală a proiectului şi diseminarea rezultatelor studiului de impact.
Activitate de formare a inspectorilor CNFP
    Proiectul ”Dezvoltarea profesională a cadrelor didactice din mediul rural prin activități de mentorat”, implementat de MECTS - UMPFE

      Proiectul a fost conceput pentru a completa programul de mentorat din Programul pentru Învăţământ Rural (2004-2009) care, deşi a contribuit substanţial la îmbunătaţirea activităţii didactice în multe şcoli din învăţământul rural, după un interval de 4 ani a început să scadă în intensitate, fapt ce a născut nevoia unei reveniri în privinţa formării personalului didactic în
      judeţele selectate pe baza rezultatelor scăzute obţinute la testările naţionale.
     
      Am lucrat în acest proiect în perioada ianuarie 2011 – noiembrie 2011, pentru compania Green Light Group, pe poziția de coordonator educațional. Activitatea a constat în elaborarea unui curriculum de formare acreditat CNFP, în coordonarea elaborării a 8 module de formare și în organizarea sesiunilor de formare a mentorilor din județele țintă ale proiectului. Seria de module de formare conține următoarele titluri (http://mentoratrural.pmu.ro/?q=pdf):
1. Strategii didactice în perspectivă transdisciplinară
2. Evaluarea formativă în contextul învățării
3. Stiluri de predare, stiluri de învățare
4. Comunicare educațională
5. Consiliere educatională
6. Calitatea în educație
7. Dezvoltarea personală și profesională a cadrelor didactice;
8. Management institutional și management de proiect


      Proiectul : Formarea continua a cadrelor didactice pentru utilizarea resurselor informatice moderne in predarea eficienta a limbii engleze şi evaluarea la nivel european a competenţelor lingvistice - beneficiar MEN

      Obiectivul general al proiectului este îmbunătățirea calității capitalului uman din educație prin dezvoltarea competențelor personalului didactic cu ajutorul tehnologiilor moderne, în scopul utilizării instrumentelor digitale în predarea eficientă a limbii engleze și evaluarea standardizată a competențelor lingvistice.

      Am lucrat în acest proiect în perioada septembrie 2011 – aprilie 2013, pentru compania  MBC, pe poziția de coordonator al activităților de formare. Activitatea în proiect a constat în:
    - elaborarea unei oferte de formare pentru cursul „Dimensiuni europene moderne în predarea-învățarea limbii engleze”, în vederea acreditării CNFF/MECTS
     - design-ul și pregătirea cursului de formare a 100 de formatori – profesori de engleză care ulterior au derulat cursuri pentru grupul țintă al proiectului de 4500 de profesori de lb engleză din toate regiunile țării
     - pregătirea suportului de curs pentru formarea formatorilor și a grupului țintă
     - coordonarea cursului de formare a  celor 100 de formatori – Brasov, octombrie 2011
     - coordonarea activităților de formare a grupului țintă de 4500 de profesori de lb engleză din cele 100 de centre distribuite la nivel național – consilierea formatorilor pe probleme de conținut științific și evaluare a cursului, pregătirea documentelor aferente unui curs acreditat, monitorizarea postărilor de pe portalul proiectului, comunicarea cu echipa de proiect din MEN etc.


      Proiectul ”Dezvoltarea resurselor umane în învăţământul preşcolar”, implementat de  ISJ Dâmbovița, în parteneriat cu Reggio Children Italia, ISJ Suceava, ISJ Alba, CCD Dâmbovița și Mondo Consulting &Training SRL


      Proiectul Dezvoltarea resurselor umane în învăţământul preşcolar” are ca scopuri promovarea transferului de experiențe și bune practici în ceea ce privește dezvoltarea profesională a cadrelor didactice din învățământul preșcolar, de la o rețea internațională existentă acreditată pentru standardele sale înalte de calitate – Reggio Children Italia, către sistemul educațional din România și îmbunătățirea ofertei de programe de dezvoltare profesională de scurtă și lungă durată în județele Dâmbovița, Alba, Suceava, Prahova, Mureș și Botoșani.

       Am lucrat în acest proiect pentu ISJ Dâmbovița, în perioada noiembrie 2011 – martie 2013, pe pozițiile succesive de manager monitorizare, expert elaborare curriculum și coordonator formare, iar principalele activități au constat în :
        - monitorizarea implementării proiectului (elaborare plan de monitorizare, instrumente, rapoarte etc.)
        - coordonarea elaborării a 10 studii de caz care ilustrează bune practici la nivel european în domeniul dezvoltării profesionale în învățământul preșcolar: Organizarea grădinițelor, Educatorul, maistrul de atelier și pedagogul în cămine și grădinițe, Formarea personalului didactic: valori și strategii, Arhitectura și pedagogia în dialog. Copii, spații, relații, Imaginea copilului și teoria celor 100 de limbaje, Predarea și învățarea: ce fel de  relație, Construind comunitatea: participarea familiilor între oraș și școală, Grădinița și experiențele privind continuitatea cu școala primară, Limbajul mâncării. Alimentația în grădinițe și în școală. Principii nutriționiste, dieta echilibrată, educația descoperirii gustului (elaborare structură standard studiu, revizuirea textelor și elaborarea formei finale a lucrărilor)
      - organizarea a 7 ateliere de lucru susținute de experți Reggio Children pentru prezentarea studiilor de caz factorilor de decizie din județele DB, PH, AB, MS, SV, BT și București( elaborare agendă, chestionare evaluare, calendar, colaborare cu echipa de experți Reggio Children etc.)
     - organizarea a 3 ateliere de lucru în Italia, Suedia și Spania, pentru 30 de participanți (colaborare cu Reggio Children pentru organizarea activităților, elaborarea agendelor activităților și a chestionarelor de evaluare, coordonarea activităților din Italia și Spania etc.)
Poză de grup la Centrul Loris Malaguzzi, Reggio Emilia -2011
      - organizarea a 7 seminarii de diseminare susținute de experți Reggio Children în România pentru prezentarea celor mai bune practici din educația timpurie ( elaborare agendă, chestionare evaluare, calendar, colaborare cu echipa de experți Reggio Children etc.)
     - realizarea unei cercetări în 6 județe privind  nevoile de formare pentru atingerea  profilului profesional și dezvoltarea competențelor educatoarelor și elaborarea unui raport de cercetare ( criterii selecție grădinițe, metodologia cercetării, analiza datelor, elaborarea raportului de cercetare etc.)
     - organizarea a 7 evenimente de diseminare pentru prezentarea rezultatelor raportului
Poza de grup - Barcelona, 2012
     - elaborarea a trei curricula de formare acreditate MECTS pentru actualizarea competențelor educatoarelor: Noi abordări ale educației timpurii în grădință – curs lung, 69 de ore și Cunoașterea copilului și relaționarea în educația timpurie – curs scurt, 20 de ore, Grădinița și comunitatea - pentru o pedagogie a relațiilor- curs de 40 de ore( analiza de nevoi, justificarea necesității cursului, stabilirea tematicii și a  structurii pe module, conceperea subtemelor, descrierea modulelor, elaborarea strategiilor de învățare și a celor de evaluare, alocarea connținuturilor pe zile de formare etc.)
     - proiectarea și organizarea, în colaborare cu Reggio Children, a unui program de formare derulat în Reggio Emilia, la care au participat 480 de educatoare din 6 județe (agenda cursului, instrumente de evaluare, comunicare cu echipa Reggio Children etc.)
     - elaborarea, pe baza materialelor puse la dispoziție de Reggio Children, a trei suporturi de curs aferente celor trei curricula de formare ( organizare tematică, revizuire texte, descriere module etc.)
     - proiectarea unui set de 8 instrumente de evaluare a competențelor beneficiarilor formării
     - proiectarea  detaliată a celor 40 de sesiuni de formare ale cursului Noi abordări ale educației timpurii în grădiniță și a celor 12 sesiuni ale cursului Cunoașterea copilului și relaționarea în educația timpurie (descriere activități per sesiuni,metode de formare, instrumente de evaluare, resurse de formare etc.)
     - coordonarea furnizării a 24 de programe de dezvoltare profesională pentru un total de 480 de educatoare din județele Dâmbovița, Prahova, Suceava, Botoșani, Alba, Mureș (instruirea și consilierea formatorilor, înființarea și moderarea unui grup yahoo, selectarea și promovarea celor mai bune aplicații realizate de participantele la curs etc.)
    - elaborarea a trei rapoarte tehnico-financiare aferente celor trei cereri de rambursare depuse la OIPOSDRU

    Proiectul ”Școli și comunități în acțiune pentru prevenirea părăsirii timpurii a școlii”, implementat de  ISJ Dâmbovița, în parteneriat cu ISJ Ilfov, Asociația Shotron, CJRAE DB, CJRAE IF, Fundația Dezvoltarea Popoarelor - Filiala Dâmbovița
.
      Proiectul “ Şcoli şi comunităţi în acţiune pentru prevenirea părăsirii timpurii a şcolii” a fost unul foarte complex, care s-a derulat în perioada august 2010 – ianuarie 2013 în cadrul unui parteneriat format din beneficiarul/ solicitantul  proiectului ISJ Dâmbovița și partenerii ISJ Ilfov, Asociația Komunitas, Asociația Șotron și Albano Laziale, Lazio, Italia, Centrul Judeţean de Resurse şi de Asistenţă Educaţională Dâmboviţa, Centrul Judeţean de Resurse şi de Asistenţă Educaţională Ilfov,  Fundaţia Dezvoltarea Popoarelor – Filiala Dâmboviţa.

    Grupul țintă al proiectului au fost 1350 de elevi cu risc de părăsire timpurie a şcolii, 460 de 
     cadre didactice și 500 de părinți.

     Proiectul a avut ca scop prevenirea fenomenului de părăsire timpurie a şcolii şi menţinerea în sistemul de educaţie a elevilor aflaţi în situaţii de risc, în special a celor de etnie romă, a celor din mediul rural, a  celor care provin din familii cu grad ridicat de sărăcie, precum şi a celor cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate din județele Dâmbovița și Ilfov, prin dezvoltarea şi implementarea de strategii, măsuri şi instrumente educaţionale specifice.

Obiectivele specifice ale proiectului au constat în :  
     - asigurarea accesului a minim 1300 elevi aflaţi în situaţii de risc, din ciclurile primar şi gimnazial, 
       la un set complex de programe educaţionale alternative cu caracter remedial şi / sau recreaţional 
      - formarea unui număr de cel puţin 300 cadre didactice pentru dobândirea de competenţe specifice 
       de lucru cu copiii aflaţi în situaţii de risc de abandon şcolar  
      - dezvoltarea capacităţii instituţionale a 40 şcoli implicate în proiect de a proiecta şi implementa programe complexe de prevenire a abandonului şcolar, pe baza unor strategii, proceduri şi instrumente elaborate în parteneriat cu părinţii şi cu alţi factorii interesaţi din comunitatea locală. 
Curs de formare pe teme de dezvoltare institutionala
      Principalele rezultate obținute: studiu diagnostic elaborat; 24 de seminarii organizate şi desfăşurate pentru 420 persoane - 300 cadre didactice şi 120 membri ai comunităţii; o vizită de studiu în Italia; un ghid de management pentru dezvoltare instituţională; 40 de ore de formare pe teme de dezvoltare institutională pentru 160 de cadre didactice cu atribuţii manageriale formate; 40 de strategii, planuri operaţionale, proceduri, instrumente şi cadre de funcţionare; 200 de vizite asistenţă elaborare, implementare strategii şi monitorizare; 44 de reţele colaborare create/dezvoltate la nivel comunitate și la nivel regional; spații amenajate pentru elevi  în 40 de școli: mobilier, echipamente, resurse educaționale, consumabile; un portal cu lecții interactive, jocuri, teste pentru elevi și 200 de cadre didactice instruite pentru utilizare portal; 40 de ore de formare pentru 140 de cadre didactice pe teme de implementare a Programului Școală după școală; o metodologie de organizare şi funcţionare a Programului Şcoala după şcoală elaborată;10 planuri de activitate elaborate pentru pilotarea programului; 40 de ore sesiuni formare Activități de animație socioeducativă; Program ȘDȘ derulat în 20 de școli; 600 de elevi beneficiari ai programului Școală după școală; 500 de elevi cu progres școlar/frecvență îmbunătățită; set instrumente monitorizare internă; 600 de portofolii de monitorizare a progresului individual elaborate; 40 de ateliere de vară organizate în 40 de școli; 400 de copii beneficiari ai atelierelor de vară; 800 exemplare din Broşura părinţilor şi 1500 de exemplare din Pliantul copilului; 200 de şedinţe consiliere elevi; 1350 elevi beneficiari servicii consiliere; 200 de întâlniri consiliere părinți/tutori și 500 de părinţi/tutori consiliaţi; 120 întâlniri locale cu părinţi/ tutori, comunitate; un ghid de bune practici; un film al proiectului; 4 schimburi de experiență între școli; 2 Conferințe regionale, o conferință finală; rapoarte de monitorizare, rapoarte activități, suporturi de curs.

     Detalii pe site-ul proiectului: http://www.zidezi-lascoala.ro/
Activitate in retea la Sc Ungureni DB
Am lucrat în acest proiect din noiembrie 2010 până la final – ianuarie 2013 in poziția de coordonator
al componentei Dezvoltare instituțională și am realizat următoarele:
-          conceptul și termenii de referință pentru întreaga componentă
-          conceptul și proiectarea unor seminarii tematice pe teme de non discriminare, egalitate de șanse și comunicare ( elaborarea planurilor sesiunilor de formare, instruirea și coordonarea formatorilor, pregătirea suportului de curs, elaborarea formatelor de rapoarte de evaluare etc.) – activitatea A.2.1.
-          ghidul de management Călătoria spre o școală bună – 500 de exemplare
-          planificarea și organizarea sesiunilor de formare pentru grupurile de lucru din cele 40 de școli din DB și IF – cadru conceptual, alocare resurse, structură program, calendarul formării etapizare, design general curs, aspecte administrative - A.2.5.
-          cadrul conceptual al activității de facilitare a elaborării strategiilor școlilor de dezvoltare instituțională pentru prevenirea abandonului școlar și coordonarea experților și a activității – A.2.6.
-          cadrul conceptual al activității de monitorizare a implementării strategiilor școlilor de dezvoltare instituțională pentru prevenirea abandonului școlar și coordonarea activității – A.2.7. și coordonarea experților și a activității – A.2.7.( elaborarea formatului de raport de monitorizare, a agendei vizitei de monitorizare etc.)
-          consultanță pentru elaborarea strategiilor de dezvoltare instituțională a celor 40 de școli din proiect
-          conceptul și termenii de referință ai actiivtății A.2.9. – crearea și dezvoltarea de rețele de colaborare între școli și comunitate
Activitate in retea la Sc Ungureni DB
-          coordonarea activității de creare și dezvoltare de rețele de colaborare locale și regionale – elaborarea unui format de grafic al rețelei, furnizarea de idei pentru rețelare, realizarea variantelor finale ale activităților din fiecare rețea, monitorizarea derulării activităților din rețele, acordarea de feedback permanent echipelor din școli etc.
-          comunicarea cu școlile pilot, consilierea membrilor echipelor din școli pentru implementarea activităților din rețele, participarea la activități organizate în cadrul rețelelor, verificarea și analiza forumurilor rețelelor de colaborare, comunicarea cu partenerul P1
-          consilierea școlilor în procesul de utilizare a portalului în vederea rețelării on line și asigurării vizibilității activităților și produselor realizate în cadrul rețelelor.
-          analiza postărilor din cadrul forumurilor rețelelor, transmiterea de mesaje directe de tip reply autorilor postărilor respective și acordare de feedback pentru îmbunătățirea activităților din rețea
-          coordonarea unor forumuri de pe portalul proiectului dedicate rețelelor – analiza materialelor postate, selectarea celor mai bune practici și diseminarea acestora etc.
-          vizite de sprijin și monitorizare  în cele 20 de școli din Dâmbovița cuprinse în proiect
-          conceptul planificării activității din școlile cuprinse în programul ȘDȘ
-          elaborarea unui ghid de bune practici dezvoltate în cadrul proiectului
-          realizarea de articole și seturi de fotografii pentru site-ul proiectului
-          grila de măsurare a progresului elevilor cuprinși în programul ȘDȘ
-          contribuție la elaborarea cadrului conceptual al metodologiei programului Scoala după școală
-          elaborarea unui material orientativ pentru școlile pilot din programul Scoală după școală necesar elaborării planului de activități -  conceperea unui format de planificare pe domenii; elaborarea anexelor la materialul orientativ pentru școlile pilot ref la spațiu, echipa de program, elevi
-          redactarea atributiilor directorilor din școlile din proiect privind componenta Dezvoltare instituțională și pregătirea unei prezentări privind stadiul activităților proiectului din cadrul componentei
-          elaborarea cadrului conceptual/ de referință pentru activitatea A.2.6.- întâlniri de facilitare pentru elaborarea strategiilor de prevenire a abandonului școlar – context, obiective, resurse alocate, etape, conținuturi activitate, rezultate anticipate, aspecte administrative
Activitate in retea la Școala 2 Titu
-          analiza și feedback pe materialele de  formare pentru Atelierele de vară din perspectiva dezvoltării instituționale
-          elaborare secțiune referitoare la componenta A2 pentru Raportul trimestrial de monitorizare a proiectului
-          conceptul și agenda schimbului local de experiență
-          conceptul și agendele conferințelor de diseminare regionale și ale conferinței finale
-          concepte de rapoarte de formare/ activități, de minute ale întâlnirilor de proiect ETC.
-          elaborarea de notificări, acte adiționale și diverse documente solicitate de OIPOSDRU
-          elaborarea Rapoartelor Tehnico Financiare pentru Cererile de rambursare 1, 2 și 3

      Proiectul ”Dezvoltarea capacitatii administrative a MEN prin implementarea managementului strategic și îmbunătățirea leadership -ului instituției

     Am lucrat in acest proiect (feb -dec 2014) pe poziția de consultant al Băncii Mondiale - Local Consultant for the implementation of the Reimbursable Advisory Services on Assistance to the MoNE for Development of Administrative Capacity

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu