O idee de temă pentru acasă

L-am văzut aseară, mi-a plăcut foarte mult și mă gândeam că, dacă aș mai fi profesoară la liceu sau chiar la gimnaziu, le-aș da ca temă elevilor să îl vizioneze într-un weekend sau în două și am discuta apoi la clasă despre tragediile aduse de războaie (cât de actuală e tema!), despre reziliență și speranță în vremuri grele, despre omenie și intoleranță extremă, despre patriotism adevărat, și nu unul lozincard, despre solidaritate, iubirea aproapelui și câte altele. Le-aș recomanda apoi să citească și cartea cu același titlu, „Toată lumina pe care nu o putem vedea”, scrisă de Anthony Doerr (Premiul Pulitzer pentru literatură), care a fost tradusă și în limba română, un bestseller cu multe premii în portofoliu - Andrew Carnegie Medal for Excellence in Fiction 2015, Australian International Book Award 2015, bestseller nr. 1 New York Times, cartea anului 2014 la Hudson Booksellers, cartea anului 2014 la New York Times Book Review etc.

Aș porni discuția cu întrebarea „care credeți că este semnificația titlului, ce înseamnă lumina pe care nu putem vedea?”

Cu biroul pe hol

 

Pentru o zi, o directoare din SUA și-a mutat biroul pe hol. Zice că acest lucru le-a plăcut mult copiilor și i-a permis să poarte o groază de conversații cu toată lumea. Nu știu dacă s-ar putea face asta și la noi, dar sunt sigură că e foarte important ca directorii să iasă din birouri, să intre zilnic pe la clase și în cancelarie, să stea și în curtea școlii, să vorbească cu copiii și cu profesorii, să îi întrebe cum le mai merge, ce probleme au fost în ultima vreme, să culeagă feedback pentru a putea ști ce are de schimbat.

Directorilor care participă la cursurile mele le spun să exerseze la birou ceea ce eu numesc „practica ușilor deschise”, să știe lumea din școală că sunt diponibili și că sunt acolo, lucrând pentru ei.

Le spun să fie prezenți lângă profesorii lor, în cancelarie, la pauza mare, să bea o cafea cu colegii, să îi întrebe ce mai fac și cum o mai duc.

Le spun să participe la cât mai multe activități din afara clasei, să fie ei inițiatorii și motorul și cei care transmit energia.

Le spun să aibă mereu un moment liber pentru părinții care vin cu o problemă, să își facă timp să îi asculte si să găsească soluții împreună.

Pentru că, dacă director LÂNGĂ noi nu e, nimic nu e.

Am un articol pe blog chiar pe acest subiect, link aici și în primul comentariu.

Bateți palma, prieteni!

Uite că se prinde în școli ce le spun profesorilor la cursuri! Asta făceam eu când eram directoare, prin anii 2000, îi întâmpinam la intrare și vorbeam cu ei în timp ce intrau în școală, vai, ce freză frumoasă ai, îmi place sacoul tău, îți vine bine șepcuța, mă bucur că ți-ai făcut pantofii cu cremă, să nu uiți să aduci cartea la bibliotecă.

Știam cum îi cheamă pe toți cei 500 de copii ai școlii și îmi erau tare dragi. Cred că și acest lucru a contribuit la relația bună pe care o aveam cu ei, la respectul pe care mi-l arătau și la progresul școlar pe care îl aveau.

Azi, acest lucru are un nume, PGD – Positive Greeting at the Door și s-au făcut studii care i-au măsurat impactul - actele de indisciplină au scăzut cu 9 procente, iar 20 % dintre copii au avut rezultatele școlare mai bune. PGD dezvoltă sentimentul de apartenență la comunitatea clasei și a școlii și le oferă copiilor suport emoțional, pentru că mesajul este „eu sunt aici pentru tine și mă bucur să te văd și azi”. 

Am văzut astfel de primiri și la grădinițe de la noi, cu salut sau îmbrățișare, cu mâini împreunate a mulțumire sau cu bătut palma, preluate din filmulețe din străinătate. Nu ar strica să preia și școlile și chiar liceele această formă de primire, adaptată vârstei și stilului directorului.

În fotografie este Olga Serban, directoare la școala din satul Sticlăria, comuna Scobinți, jud. Iași, întâmpinându-și elevii la intrarea în școală, după un curs cu mine. Bateți palma, prieteni, avem speranțe!

O idee pentru ultima săptămână de școală (și nu numai)

Iată o idée bună pentru ultima săptămână de școală (și nu numai), pentru cei care au timp și vor să aducă starea de bine în rândul copiilor.Vă invit să petreceți cel puțin o oră pe zi cu elevii dumneavoastră în curtea sau în grădina școlii sau în parcul din apropiere sau în grădina botanică din localitate sau pe deal pentru a observa natura – florile, copacii, păsările, iarba, cerul... Le puteți cere copiilor să deseneze ceea ce văd și ceea ce observă sau îi puteți îndemna să completeze o pagină de jurnal, în liniște, fiecare, individual. Apoi, îi puteți ruga să împărtășească colegilor observațiile lor, ce au văzut, ce au simțit, ce i-a impresionat. Și da, puteți face asta la o ceașcă de ceai de plante sau fructe, așezați pe iarbă. 

(După cum se vede în fotografie, am încercat ideea cu Noria Anastasia în #grădinaeducației, la noi, în weekendul care tocmai  trecut).

(adaptare după Edutopia)

Săptămâna bunătății

photo credits: Bloomfield Elementary School

 

Se reiau cursurile azi și vă doresc să aveți școală cu bucurie până în iunie! 

În fotografie este o idee de activitate despre BUNĂTATE, o valoare atât de necesară în aceste vremuri și care, cred eu, ar trebui să fie chiar o prioritate pentru educație. Dincolo de persoane informate și cu competențe dezvoltate pe disciplinele din programele de studiu, cred că realitatea acestor zile ne arată că avem nevoie de oameni buni, atenți la nevoile altora, grijulii cu ei înșiși, cu cei din jur, cu comunitatea și lumea în care trăiesc, cu natura din care fac parte. Activitatea are loc la finalul unei „Săptămâni a bunătății” organizate în școală sau clasă, iar florile din „Grădina bunătății” vor descrie faptele bune care au avut loc în școală/ clasă și în afara ei în săptămâna respectivă. Dacă veți face așa ceva, dați un semn, mi-ar plăcea să văd cum a fost, succes!

Avizierul sau peretele stării de bine

I-ar sta bine unui astfel de avizier sau chiar unui perete în cancelarie sau pe holul școlii sau chiar în fiecare clasă, adaptat pentru copii. Am dat ideea acum vreo 3 ani, când am început să țin cursurile cu profesorii pe tema #stareadebineînșcoală și o dau în continuare, pentru că este ușor de realizat și aș spune și de impact.

Iată câteva fotografii luate de pe Pinterest. Ultima este de la noi, de la Liceul Lauder Reut din București. Dacă faceți și voi, dați un semn!

 UPDATE

Mai multe aviziere din școli de la noi care au preluat ideea:

Colegiul Tehnic „Dr. Al. Bărbat” din Victoria

 

Comișani DB

Colegiul Tehnic “Apulum”, Alba-Iulia

Borcanul cu lucruri bune

 Pentru copii, dar și pentru voi. #ideeazilei

idee adaptată după Pinterest

Jurnalul stării de bine pentru elevi

 

Libristo credits

Am adus această idee a unui jurnal al stării de bine încă din primăvară, odată cu primele cursuri pe care le-am organizat pentru școli pe această temă, în secțiunea în care le prezentam profesorilor o serie de idei și activități pentru a crește starea de bine în rândul elevilor.

 Știm cu toții cât de benefic este pentru o persoană să țină un jurnal, iar copiii nu fac excepție în această privință. Când notăm gândurile aducem claritate în ceea ce facem, reflectăm asupra a ceea ce ni se întâmplă și scăpăm deseori de temeri și griji.

Un jurnal  al stării de bine pentru elevi este plin de resurse, este friendly și îi  îndeamnă pe copii să rezolve multe activități  și exerciții care să îi ajute la optimizarea sănătății lor emoționale. Temele abordate sunt managementul propriei persoane și conștiința de sine, abilitățile de relaționare, sau luarea deciziilor.

Elevii își pot face singuri un astfel de jurnal, dintr-un caiet cu o copertă frumoasă, realizată de ei, colorată și personalizată creativ de fiecare. Ei vor completa jurnalul fie în fiecare zi, fie o dată pe săptămână,  conform unor cerințe sugerate de către învățătoare, puse în tabele sau grafice cu tot felul de forme, de exemplu:

• Ce calităti  am?
• Ce lucruri pozitive am făcut azi ?

-                           - azi m-am amuzat de..

-                           - am facut ceva bun pentru...

-                           -  m-am simțit mândru (ă)cand...

-                           -  sunt bun(ă) la ....

• Faceți ceva creativ, care să vă ajute să vă simțiți mai relaxat:

-                            - desenează sau pictează

-                             -cântă la un instrument

-                             - dansează, fă un colaj din frunze și flori presate etc.

• Faceți lucruri prin care să aveți grijă de voi, de exemplu:

-                           - ieși in natură, fă plimbări și bucură-te de frumusețea locurilor în care trăiești

-                             - ascultă melodii preferate

-                            - uită-te la un film

-                             - citeste o carte

-                              - creează un happy place doar pentru tine

Dacă nu îl creați voi, puteți să folosiți jurnale de stare de bine cu un template dat, cum este cel de la Twinkle ( vezi poza de mai sus), pe care il puteti descărca AICI, pentru această toamnă și iarnă.

 

De asemenea, am văzut în unele școli din străinătate că, la nivelul școlii sau al unor niveluri de clase, se creează un astfel de jurnal, care este apoi postat pe site-ul școlii, de unde poate fi descărcat de copii.

Să aveți o stare de bine în fiecare zi!

 

Câteva idei pentru managementul clasei

E un adevăr demonstrat de studiile de specialitate că un copil are rezultate școlare academice mai bune, dacă se află într-un mediu care are grijă de nevoile sale emoționale și sociale. 

Dacă, în această perioadă, suntem față în față cu copiii sau chiar online, cred că la fiecare oră ar fi nevoie să includem câteva activități, mici momente (dar foarte mari, dacă ținem cont de rolul și de impactul acestora!), care să îi (re)conecteze pe copii, să îi facă să simtă că sunt parte a unei comunități în care le place să fie. 

Sunt sigură că mulți profesori fac acest lucru, dar am găsit la Edutopia câteva idei în acest sens, sunt ușor de preluat și de folosit în managementul clasei:

 

👪Primiti-i pe copii cu un salut specific la intrare, cu diverse gesturi specifice clasei, cum am văzut prin diverse filmulețe.

💦Nu începeți ora brusc, ci acordați copiilor câteva minute de conversatie nonacademică, în care fiecare să vorbească despre ce a mai făcut, ce s-a mai întâmplat, despre noutăți din viața sa sau a familiei, așa cum facem și noi, adulții, când ne simțim bine cu cineva.

💃Pe toată perioada lecției, aveți în vedere să organizați tot felul de activități de reîncărcare a bateriilor, de „brain breaks”, cum li se spune, precum: momente de mișcare a corpului, un joc, un cântec, câteva minute de meditație și focalizare pe respirație (mindfulness) și multe altele, voi știți mai bine, creativitatea e la voi. Gând bun!

Un colț de liniștire

 

Am vrut de mult să prezint acest exemplu de bună practică, pe care l-am întâlnit în multe școli din străinătate. Colțul de liniștire/ calmare, „peace cornerul” într-o clasă, este un spațiu creat în școală sau în clasă, care nu necesită resurse prea mari. Poate fi amenajat cu câteva puffuri sau scaune comode sau cu perne sau cu orice altceva pe care un copil poate să stea pentru câteva minute, pentru a fi cu el însuși, a-și încărca bateriile, a se relaxa și calma.

Copilul se duce singur acolo sau îl trimite profesorul. În acest spațiu are jucării, cărți și reviste, ustensile de desenat, elemente de artă tranzientă, jurnale proprii, tot ce ii trebuie pentru a se liniști. Este timpul lor si spațiul unde un copil își gestionează propriile emoții, reflectează la ce l-a supărat și, dacă are nevoie de ajutor, îl cere. Copilul se reîntoarce la grup când e OK, peste câteva minute. 

Pentru a amenaja un astfel de spațiu, e nevoie:

- să găsiți un spațiu adecvat, în clasă sau în școală, unul care să asigure o atmosferă propice pentru liniștire;

- să amenajați acest spațiu ca un loc prietenos;

- să îi ghidați pe elevi cu privire la utilizarea acestui spațiu; 

- să folosiți chiar dvs. acest spațiu pentru a da un exemplu copiilor.

Unele școli au un astfel de colț în toate clasele, iată câteva exemple ( photos credits Bored Panda și Pinterest):

 Și un video:

 

(photo credits: Edutopia)