Despre educație - cu Augusto Cury (Schimbarea de paradigmă și reinventarea școlii)

Sunt probabil numeroase poveștile unor profesori care au văzut potențial acolo unde toți vedeau neputință, care au încurajat un talent atunci cânt ceilalți îl desconsiderau, care au ajutat copii sărmani să își depășească condiția sau i-au ascultat și încurajat pe cei  pe care nimeni nu îi întreabă nimic într-o școală. Ca mulți alții, am și eu poveștile mele de profesoară și directoare cu multți de Silviu, Marian, Vlad sau Iliuță.
De ce atunci, mult prea focalizați probabil și pe succesul personal, ne lăudăm doar cu premianții și cei de pe primele locuri? Aștept de mult știri și comunicate care să aprecieze succese de genul celor din citatul de mai jos al lui Augusto Cury: 

„Un educator bun îmbrățișează atunci când toți resping, încurajează atunci când toți condamnă, aplaudă pe cei care n-au urcat niciodată pe podium, vibrează la curajul de a concura al celor rămași pe ultimele locuri. Nu caută propria sa strălucire, ci se face mic pentru a-i face mari pe elevii și pe colegii săi de serviciu.”

(vezi si : http://ancatirca.blogspot.ro/2014/04/despre-educatie-cu-augusto-cury-i.h)

Generația hamburgerului emoțional (Schimbarea de paradigmă și reinventarea școlii)

Augusto Cury este un psihiatru și cercetător brazilian ale cărui cărți au cunoscut în ultimul deceniu un succes răsunător pe plan mondial.








Despre generaţia hamburgerului emoţional   


“Excesul de stimuli a generat o fluctuație emoțională, fără capacitate contemplativă. Până și modelele lor de viață trebuie să aibă un succes exploziv. Vor să fie personaje importante, ca de exemplu artiști sau sportivi care cuceresc, peste noapte, faima și aplauzele. Tinerii trăiesc în generația hamburgerului emoțional. Ei detestă răbdarea. Nu știu să contemple frumosul în micile aspecte ale vieții. Nu le cereți să admire florile, amurgul, conversațiile simple.Pentru ei, totul e plictiseală.“

Despre SGA  


“Cea mai mare consecinţă a excesului de stimuli de la televizor este contribuţia la apariţia sindromului gândirii accelerate, SGA. Cei cu SGA capătă dependenţă de noi stimuli. Se agită pe scaun, au conversaţii paralele, nu se concentrează, îşi deranjează colegii. Aceste comportamente sunt tentative de a diminua anxietatea generată de SGA.Cauzele sunt excesul de stimuli, excesul de informații, paranoia politicii de consum și a excesului de culori, care îngreunează interiorizarea.

Toate aceste cauze stimulează construcţia gândurilor şi generează o psihoadaptare la stimulii rutinei zilnice, adică, o pierdere a bucuriei izvorâte din lucrurile mici de fiecare zi. Cei cu SGA sunt mereu neliniştiţi, încercând să obţină vreun stimul care să-i calmeze. Ameninţarea cea mai mare pentru calitatea vieţii omului modern nu este munca sa, nici competiţia, nici munca peste program sau presiunile sociale, ci excesul de gândire. SGA compromite sănătatea psihică sub trei forme: amintirea excesivă a ceea ce a fost în trecut (ceea ce dezvoltă sentimente de vinovăţie), preocupări şi griji legate de probleme existenţiale şi suferinţa prin anticipaţie.“

(texte preluate de pe :  

https://archive.org/stream/Augusto_Cury-Parinti_Straluciti__Profesori_Fascina/Augusto_Cury-Parinti_Straluciti__Profesori_Fascinanti_1_0_10___djvu.txt)