miercuri, 24 iulie 2024

Să ne vedem de noi, nu de Finlanda

 


Văd un articol distribuit la greu în această dimineață, despre cum s-a prăbușit sistemul finlandez de învățământ și rezultatele PISA 2022. Zic să îi lăsăm în pace pe finlandezi, știu ei ce au de făcut să se regleze și propun să ne vedem de noi, pentru că avem rezultate foarte slabe și nu am luat nicio măsură. Ăsta ar fi fost un subiect de discuție muuult mai interesant.

Finlanda nu doar că „nu s-a prăbușit”, nu mai sunt în top 10, sunt tot prin față în clasament, dar, a doua zi după ce au primit rezultatele, le-au analizat și au luat măsuri, precum alocarea a 200 de milioane de euro în educația de bază până la sfârșitul mandatului electoral, reformarea serviciilor care sprijină învățarea și creșterea ponderii matematicii și limbii materne.
Ministra educației, Anna-Maja Henriksson, a menționat că „elevii de clasa I și a II-a vor avea două ore săptămânale suplimentare de predare a literaturii și a limbii materne, iar elevii de la clasa a treia până la a șasea o oră suplimentară săptămânală de predare la matematică, începând cu 1 august 2025.” De asemenea, s-a decis implementarea unui mecanism de finanțare destinat școlilor și grădinițelor din regiunile cu provocări socio-economice.
În România, după anunțarea rezultatelor, a avut loc doar o conferință, s-a vorbit despre subiect, mult, ca de obicei, și nu s-a luat nicio măsură. Timpul a trecut, subiectul a fost uitat, dar noi nu mai putem azi de grija Finlandei.

sâmbătă, 20 iulie 2024

Când copiii își dau singuri tema de vacanță


 „Buni, uite ce mi-am propus să fac în zilele care urmează. Și să știi că mai am și alte proiecte!” mi-a zis ieri Noria Anastasia, arătându-mi o foaie pe care scrisese și desenase ceva, cea din fotografia de mai sus. Era lista ei de lucruri de făcut în vacanța de vară, despre care pot spune că nu mie mi-ar fi trecut vreodată prin cap. 

Avem generații creative și deștepte. Cum spuneam într-un alt articol, copiii din generația Alpha sunt foarte conectați la lumea globală, fiind expuși, de mici, unor culturi, limbi și idei diverse. Previziunile sunt că Alpha va fi cea mai educată și cea mai dinamică generație pe care a avut-o omenirea, pentru că le place să studieze, să rezolve sarcini complexe, pe baza informațiilor multiple provenite din surse digitale.

Se spune că au succes de mici și le place să fie influencers de la o vârstă fragedă, iar exemplele de canale de youtube de succes realizate de puști sunt multiple. Le place să comunice prin imagini și voce, și mai puțin prin text.

Este o generație ce va avea joburi care nu s-au inventat încă și care va trebui să facă față unor provocări globale majore, precum globalizarea, schimbările climatice, inteligența artificială, migrația, scăderea resurselor naturale etc.

Dacă mă uit la Noria Anastasia, 9+, aș putea supune că are o putere mare de a acumula și de a reține informații, este curioasă, face analogii și o interesează teme majore, precum mediul, cosmosul și universul, științele. Este foarte creativă, îi place să facă diverse proiecte și se concentrează timp îndelungat pe o activitate care îi place, de genul picturii sau construcțiilor de tot felul. Este independentă, are o replică la îndemână când nu este de acord cu ceva, aduce argumente și își susține părerea. 

Ca părinți și profesori, e bine să îi cunoaștem pentru a ști cum să îi educăm. Nu este ușor, pentru că decalajele dintre alte generații și copiii Alpha sunt foarte mari.

duminică, 14 iulie 2024

Profesorul lunii


Am primit azi pe Facebook diploma de mai sus, într-un comentariu la o postare de-a mea despre niveluri ale stării de bine într-o școală. Poza era însoțită de următorul comentariu: „în grădinița noastră, principala preocupare a doamnei directoare este starea de bine a cadrelor didactice. Încercăm să aplicăm tot ce am învățat la cursul dumneavoastră.” 

Într-adevăr, în ultimii patru ani, acest tip de intervenție este prezent în cursurile mele despre starea de bine în școală, în lista activităților ce pot contribui la o creștere a satisfacției și motivației membrilor comunității educaționale, profesori, elevi și părinți.

Eram manager educațional la o școală privată prin anii 2008, Școala Europeană București, când am introdus acest tip de recompensă, una care a avut mare succes și se mai păstrează și astăzi, la ani buni de când colaborarea mea cu respectiva școală a încetat. Este vorba de „Profesorul lunii”, „Elevul lunii” și „Părintele lunii”, pe care le-am conceput după un model pe care îl văzusem în școli din USA, prin 1994. Ce am făcut, concret:

- am scris un concept paper al inițiativei, în care prezentam criteriile de selecție, procedura și cine se ocupă în școală de această activitate;

- am informat personalul, elevii și părinții despre inițiativă;

- am stabilit perioada din lună când urma să se acorde și în ce consta recompensa - o diplomă și o carte acordate în cadrul unui assembly, întâlnirea cu toți elevii și personalul școlii.

Astăzi, acest tip de intervenție este prezent în cursurile mele despre starea de bine în școală, în lista activităților ce pot contribui la o creștere a satisfacției și motivației membrilor comunității educaționale. Cred că este extrem de important ca profesorii să se simtă apreciați în școala în care lucrează, iar o diplomă de profesorul lunii este binevenită în acest sens, mai ales că nu necesită resurse și efort, ci doar un pic de drag de colegii tăi. Se pot da și altfel de diplome de apreciere, nu doar cea de profesorul lunii, e la latitudinea directorului să decidă.



Am căutat prin folderele mele și am dat și de lista de criterii ( era 2008, acum le-aș mai schimba, dar sunt un bun punct de plecare) și de procedură, le las mai jos: 

CRITERII:

  • a obținut o performanță/ un rezultat excepțional/  la un concurs/ festival/ competiție din țară/ străinătate etc.;
  • este implicat susținut în diverse activități/ proiecte deosebite derulate la nivelul școlii;
  • a avut o inițiativă inovatoare la nivelul școlii;
  • a coordonat foarte bine activități importante/ departamente ale școlii;
  • demonstrează creativitate și imaginație în lecțiile sale și folosește metode care îi motivează pe elevi în învățare;
  • promovează relații bazate pe respect și colaborare cu părinții, profesorii și conducerea școlii.

Notă: acordarea distincțiilor nu presupune în mod obligatoriu îndeplinirea tuturor criteriilor

credits: pagina de FB a SEB

PROCEDURĂ:

Aprecierea se face prin acordarea de diplome specifice și cărți în cadrul ultimului assembly din lună – de către un membru al echipei manageriale.

Organizarea evenimentului intră în responsabilitatea profesorului coordonator al Comisiei de conduită, iar pregătirea diplomelor în cea a coordonatorului de imagine.

Propunerile pentru elevul si părintele lunii se fac de către învățătorii /profesorii școlii, iar decizia finală aparține conducerii școlii.

Nominalizarea pentru profesorul lunii se face de către conducerea școlii.

Distincțiile se acordă separat, pentru ciclul primar și gimnazial.

Succes! Și nu uitați să îmi dați de știre dacă aduceți ideea în școală!

Despre „Elevul lunii” și „Părintele lunii” într-o altă postare.

credits: pagina de FB a SEB


luni, 8 iulie 2024

S-au terminat examenele



S-au terminat examenele, avem rezultatele și, așa cum scriam și anul trecut, dacă am avea decidenți responsabili, ar trebui să urmeze, pe lângă statistici de note și rate de promovare, analize serioase pentru întreg sistemul, realizate de ME și de instituțiile sale abilitate, așa se face când ești ”accountable”, dai socoteală, pentru că de asta te afli acolo, sus, în serviciul public.

Părinți, profesori, experți și alte persoane interesate ar dori să citească, în perioada următoare, analize despre competențele evaluate prin aceste examene, care dintre ele au fost dezvoltate la nivel de sistem, care nu, despre cauzele eșecului multor elevi și măsuri de ameliorare pentru viitor. Și, pentru că există atâtea date colectate de la școli periodic, am dori să știm ce s-a întâmplat cu cei 31.000 de elevi care au fost înscriși în clasa pregătitoare în septembrie 2015, dar pe care nu i-am mai regăsit la Evaluarea Națională 2024 și care e situația celor 53% dintre elevii care au început școala în 2012, dar care nu au promovat Bacalaureatul.

Societatea românească ar dori să aibă informații despre modul în care s-au desfășurat examenele, cum au fost ele organizate, ce a mers la corectură, ce nu a funcționat, cum a fost cu căldura excesivă din sălile de examen, ce schimbări au adus contestațiile și ce măsuri se preconizează pentru a se evita obstacolele apărute. Am dori să vedem și o strategie pe termen lung și un plan de măsuri de schimbare a evaluării externe, pe baza recomandărilor făcute de OECD, pentru că avem o problemă majoră cu asta. 

Din păcate, nu cred că vom avea astfel de analize, avem o echipă ineficace la vârful ministerului, lipsită de viziune, incapabilă să ghideze școlile și să îi inspire pe profesori, persoane numite de partide, care au avut ca singur obiectiv pe agenda de lucru trecerea unor legi ale educației care, din nefericire, vor înrăutăți situația actuală. Avem inspectorate fără capacitatea instituțională de a monitoriza și evalua ce se întâmplă în școlile din județe, cu inspectori numiți politic și nu pe criterii de competență profesională. Atât s-a putut. 

La finalul probelor și odată cu afișarea rezultatelor, vreau să îi felicit pe copiii care au avut succes la examenele din acest an, Evaluarea Națională și Bacalaureatul (pe toți, indiferent de notele primite, nu doar cei cu 10 contează), pe profesorii care i-au pregătit și pe părinții care le-au fost aproape! Sunt generații de tineri greu încercate, care au trecut prin pandemie, schimbări aiuritoare venite de la minister, greva profesorilor, multe zile libere în anul școlar. Sunt profesori care nu au fost sprijiniți, ci au fost lăsați singuri, să se descurce în sistem, profesori prost plătiți, supraîncărcați cu cerințe administrative și dezorientați de schimbări haotice, venite de sus. Sunt părinți îngrijorați de ce se întâmplă cu educația în România și obligați să acopere cu resurse proprii lipsurile majore din sistem. Ei toți și fiecare în parte merită aprecierea noastră, fără ei, nici nu am mai fi vorbit azi de un sistem de educație în România. 

Sper că se vor odihni în perioada următoare, pentru a o lua, din nou, de la capăt în septembrie. Vacanță plăcută copiilor, profesorilor și părinților din România!


Încă un an


 A mai trecut un an și e sub semnul lui 7, care se găsește în ziua de naștere, lună, an și cifra vârstei mele. Sunt 43 de ani de când lucrez doar în educație. Vă mulțumesc pentru gânduri și urări! Și pentru cadouri!







vineri, 28 iunie 2024

Despre evaluarea națională


 

Printre multe altele, aș fi așteptat de la 7 ani de lucru la o „Românie educată” și de la noua lege a educației și un 𝙘𝙖𝙙𝙧𝙪 𝙘𝙤𝙚𝙧𝙚𝙣𝙩 𝙙𝙚 𝙚𝙫𝙖𝙡𝙪𝙖𝙧𝙚 𝙨̦𝙞 𝙚𝙭𝙖𝙢𝙞𝙣𝙖𝙧𝙚, corelat cu un curriculum adaptat prezentului și viitorului și cu formarea profesorilor și încadrat într-o viziune de reformă pe termen lung.

Pentru că nu avem o perspectivă de sistem și un plan pe termen lung, cu etape și intervenții predictibile, în așa fel încât lumea să știe la ce să se aștepte, e normal să apară reacții și probleme, când vine câte un val și mătură spoiala. Acum e cu Evaluarea Națională, în zilele care urmează va fi cu Bacalaureatul și tot așa, pe bucățele, am vrea să peticim pe ici, pe colo. Eu cred că nu mai putem să tot cârpim această haină veche a educației, trebuie să o înlocuim.
Ce e mai greu de acceptat este faptul că nu am făcut nimic până acum, deși am fost atenționați de specialiști și avem analize foarte bune care ne recomandă și ce să facem. Până la multidisciplinaritate sau transdisciplinaritate la EN, să citim cuvânt cu cuvânt ce ne-a transmis OECD, încă din 2017, referitor la EN:
„Având în vedere 𝗰𝗼𝗻𝘀𝗲𝗰𝗶𝗻𝘁̧𝗲𝗹𝗲 𝗻𝗲𝗴𝗮𝘁𝗶𝘃𝗲 𝗮𝗹𝗲 𝗮𝗰𝘁𝘂𝗮𝗹𝗲𝗹𝗼𝗿 𝗲𝘅𝗮𝗺𝗶𝗻𝗮̆𝗿𝗶 𝗻𝗮𝘁̧𝗶𝗼𝗻𝗮𝗹𝗲 𝗮𝘀𝘂𝗽𝗿𝗮 𝗶̂𝗻𝘃𝗮̆𝘁̧𝗮̆𝗿𝗶𝗶, 𝗺𝗼𝘁𝗶𝘃𝗮𝘁̧𝗶𝗲𝗶 𝘀̧𝗶 𝗲𝘃𝗼𝗹𝘂𝘁̧𝗶𝗲𝗶 𝗲𝗹𝗲𝘃𝗶𝗹𝗼𝗿, este importantă creşterea calităţii lor. Ca o primă prioritate, România ar trebui să îmbunătăţească calitatea şi echitatea evaluării naţionale pentru clasa a VIII-a, ţinând cont de miza importantă a acesteia pentru viitorul parcurs educaţional al elevilor. Pe viitor, România ar trebui să revizuiască parcursurile şcolare şi certificarea de la nivelul învăţământului secundar, luând în considerare inclusiv 𝗽𝗼𝘀𝗶𝗯𝗶𝗹𝗶𝘁𝗮𝘁𝗲𝗮 𝗲𝗹𝗶𝗺𝗶𝗻𝗮̆𝗿𝗶𝗶 𝗲𝘃𝗮𝗹𝘂𝗮̆𝗿𝗶𝗶 𝗻𝗮𝘁̧𝗶𝗼𝗻𝗮𝗹𝗲 𝗽𝗲𝗻𝘁𝗿𝘂 𝗰𝗹𝗮𝘀𝗮 𝗮 𝗩𝗜𝗜𝗜-𝗮.” (OECD, Studiu privind evaluarea și examinarea în domeniul educației – România, 2017).

În plus, nu poți să evaluezi într-un fel și să predai în altul. Prin urmare, a avea un demers de evaluare transdisciplinar ar trebui să ai un mod de predare transdiciplinar, adică să formezi mai întâi profesorii pentru ca apoi aceștia să predea în acest fel. E o chestiune complexă, care trebuie abordată la nivel macro, printr-o reformă complexă a întregului sistem. Deocamdată, avem doar o Românie educată eșuată.

vineri, 21 iunie 2024

Ultima zi de școală


 

E ultima zi de școală și mă uit cu drag la sutele de fotografii postate de școli și de părinți pe Facebook în această săptămână, de la ceremonii de absolvire și de final de an. Mă bucur să văd profesori, directori, copii și părinți împreună și fericiți, e momentul acela din an când te uiți și în urmă și înainte în același timp, cu emoție că, uite ce au mai crescut, cu mândrie că „sunt ai mei.”

Știu că sunteți epuizați cu toții, și copiii, și profesorii, și părinții, a fost și acesta un an greu, cu multe provocări. După examene, gata, odihniți-vă, petreceți timp cu voi înșivă și cu cei dragi, citiți, faceți sport și plimbări, călătoriți, ascultați muzică...cam tot ce nu ați avut timp să faceți pe parcursul anului școlar.
Vă dăruiesc un coș cu lavandă din #grădinaeducației si vă doresc să aveți o vară doar pentru voi, cu multă stare de bine! Vacanță frumoasă!

luni, 17 iunie 2024

Ești mai mult decât un test


Azi, încep examenele pentru generații greu încercate în ultimii patru ani. I-am pregătit în școli, acolo unde există profesori dedicați, am pompat în ei meditații cu carul, ne-am dat peste cap să fie bine îngrijiți și să aibă tot ce le trebuie, am înlocuit noi sistemul care ar fi trebuit să îi sprijine, pentru că asta fac niște conducători buni, se gândesc la binele copiilor pe care îi au în ogradă. 

De azi înainte, acestor copii trebuie să li se spună că avem încredere în ei, că îi îndrăgim și că suntem alături de ei. De azi înainte, să îi încurajăm cât putem de mult. 

De azi înainte, să le spunem că fiecare în parte e mai mult decât un test. Să îi spunem fiecărui copil să se uite la el cu atenție și să vadă că, dincolo de rezultatele la examene, e creativ și își ajută colegii sau e bun la sport, știe să cânte frumos, să povestească sau să danseze. Să vadă că e atent și grijuliu, că prietenii se pot baza pe el, că e amuzant și are un zâmbet care luminează cea mai tristă zi a cuiva. 

Să îi spunem fiecărui copil că „sunt mai multe feluri de a fi deștept.” Succes elevilor, profesorilor și părinților!


 

duminică, 16 iunie 2024

Despre epuizarea profesorilor


sursa photo: https://www.pexels.com/

A apărut, de curând, ”Teacher Wellbeing Index 2023”, care analizează nivelul de stres, singurătatea, epuizarea și problemele de sănătate mintală în rândul profesorilor din UK. 

În contextul în care la noi nu există astfel de analize și studii, iar problema stării de bine a profesorilor este complet ignorată la nivel de sistem și mediu universitar, cred că este util să ne uităm la rezultatele acestui studiu și să ne gândim, prin comparație, că situația la noi este, probabil, și mai rea. Iată datele, care sunt îngrijorătoare:

  • 78% din personalul din școli este stresat;
  • 55% consideră că au avut o cultură organizațională cu un efect negativ asupra stării de bine;
  • 46% spun că organizația nu i-a ajutat pe cei cu probleme de sănătate mintală sau care nu au fost într-o stare de bine;
  • 81% au avut simptome neplăcute cauzate de job;
  • 45% au avut simptom de anxietate;
  • 39% au avut probleme legate de sănătatea mintală;
  • 35% au avut simptom de epuizare/ burnout;
  • 28% au avut semne de depresie;
  • 26% au experimentat cel puțin unul dintre următoarele: s-a simțit izolat, nu a fost băgat în seamă, nu a avut colegi cu care să colaboreze; 
  • 22% se simt singuri la muncă.

Raportul menționează că toate cifrele sunt în creștere față de 2022, deși am citit că în UK au fost luate o serie de măsuri benefice pentru profesori după pandemie. Mă gândesc cu groază care ar fi datele la noi, unde sistemul de învățământ nu doar că i-a lăsat singuri pe profesori la greu, dar i-a și încărcat cu o serie de măsuri și schimbări nevalidate de cercetare și nepilotate. 

Există destule soluții pentru a crește starea de bine a profesorilor și a evita epuizarea profesională. De patru ani lucrez cu profesori și școli pe această temă, am publicat o carte și o serie de articole pe acest blog. M-am oferit (fără succes!) să îi ajut pe decidenți să aducă starea de bine la nivel de sistem. 

Linkul unde poate fi citit raportul e AICI

joi, 13 iunie 2024

Detenția à la România

sursă fotografie: Internet

 

Avem un profesor consilier în fiecare școală, am rezolvat deja toate problemele educației și ne-a mai rămas detenția. Art. 14(2) din Statutul Elevilor pus ieri în dezbatere publică menționează că:

„Art. 14 (2) În cazul elevilor care în timpul orei de curs manifestă comportamente care aduc prejudicii activității de predare-învățare-evaluare, cadrul didactic poate decide ca aceștia să desfășoare activitate în școală, în timpul orei respective, sub supravegherea unui cadru didactic sau a unui cadru didactic auxiliar, într-o sală din unitatea de învățământ stabilită pentru desfășurarea, de regulă, a unor activități de tipul: lectură suplimentară, completarea de fișe de lucru etc. În acest caz va fi informat, în scris, părintele/ tutorele/reprezentantul legal al elevului. Prin excepție, elevii cu cerințe educaționale speciale sunt preluați pentru a desfășura activitate cu personal specializat”.
Așa cum ne-au obișnuit în ultimii ani, decidenții nu au coborât din birourile lor în școli să vadă realitatea - câte școli au săli libere în timpul programului, câți profesori ar putea fi disponibili pentru supraveghere, câte secretare, contabile sau bibliotecare își permit să își lase treburile de birou și să îi păzească pe copii sau dacă există hârtie și copiator pentru a face fișe de lucru. Nu s-au gândit să specifice ce înseamnă concret „comportament care aduce prejudicii activității”, nu au luat în calcul că în unele țări astfel de pedepse au și o componentă de sprijin acordat copilului, prin discuții și reflecție asupra faptei care a condus la pedeapsă, nu au menționat dacă se trece absență la oră și cum și unde acest tip de sancțiune se înregistrează în vreun document de parcurs școlar al elevului. În plus, mă întreb de ce asociem cititul cu o pedeapsă.

Ce vreau să spun e că, atunci când avem idei de schimbare, ar fi foarte bine dacă le-am rumega mai mult și ne-am pune în locul oamenilor din școli care trebuie să le implementeze. Școlile au nevoie de claritate a deciziilor și de rigoare în conceperea lor. Altfel, oricât de bună ar fi ideea, ea e sortită eșecului, vezi ce s-a întâmplat cu fișa de feedback al elevilor.
Deși ministerul zice că nu folosește sintagma „sală de detenție” în documentul lor pus în dezbatere publică, este exact asta, „detention”, o metodă de sancționare a elevilor folosită în SUA, Marea Britanie, Australia și în alte locuri. Se folosește în timpul programului, după program sau în zilele de sâmbătă. Are reglementări precise, pe care școlile le detaliază în funcție de context. Sunt studii care spun că detenția este bună în anumite cazuri, dar că nu prea are efect în multe altele, mai ales cea care are loc în timpul orelor - vezi AICI . S-a constatat că detențiile repetate nu au impact, elevii se obișnuiesc cu ele și nu le mai acordă nicio importanță.

În fine, nu contează, noi știm mai bine, nu facem analize înainte, nu pilotăm nimic.

Am primit o întrebare pe Facebook la această postare referitoare la ce facem ca profesori când avem cazuri de indisciplină în clasă. Sunt multe de spus pe această temă, încerc să fac un rezumat.

În primul rând, o condiție pentru un bun management al conduitei este ca toată școala să se organizeze în jurul acestui obiectiv, să aibă un mediu pozitiv de învățare și practici incluzive, astfel încât fiecare copil să se simtă binevenit, în siguranță, fericit și încrezător că poate să se dezvolte și să aibă reușite pe plan școlar și personal. Profesorii discută între ei și colaborează pentru rezolvarea cazurilor de indisciplină, făcând apel și la director și la consilierul școlii, acolo unde acesta există.

În al doilea rând, școala trebuie să-și elaboreze diverse documente care să reglementeze conduita - propriul regulament de ordine interioară, un cod de conduită, proceduri de intervenție, regulile claselor, sistem echilibrat de recompense și sancțiuni, contract educațional etc. Aceste documente trebuie cunoscute de toți elevii, profesorii și părinții școlii respective. Ele sunt prezentate la început de an școlar și de modul. De asemenea, la nivelul școlii trebuie definită „problema de comportament” și inclusă în aceste documente. La nivelul unei școli, problemele de comportament se manifestă adesea prin:
  • atitudine agresivă, lipsă de respect;
  • violență verbală și fizică;
  • refuzul de a îndeplini anumite sarcini și de a coopera;
  • bullying;
  • accese de mânie, ostilitate;
  • furt, chiul de la ore;
  • distrugere de bunuri;
  • comentarii făcute în timpul lecțiilor etc.
În al treilea rând, școala trebuie să aibă o bună colaborare cu părinții și să încheie parteneriate cu diverse instituții din comunitatea locală, ONG-uri de profil, CJRAE. Rolul principal în managementul problemelor de disciplină la nivelul școlii îl are consilierul școlii. Din păcate, în România există un consilier la 800 de copii, ceea ce face imposibilă o intervenție eficace la nivel de sistem. De aceea, se impune o accentuare a rolului diriginților și directorilor ca singurele persoane investite prin regulament să intervenă în cazurile de indisciplină școlară.

În al patrulea rând, școlile trebuie să conștientizeze faptul că este mai ușor să previi, decât să corectezi, de aceea primele vizate ar trebui să fie măsurile de prevenție. Profesorii creează în clasă o atmosferă pozitivă, prin aprecierea și consolidarea la nivelul grupului de elevi a ideii de conduită adecvată, de comportament pozitiv, de stare de bine și relații bazate pe respect reciproc și colegialitate. În acest sens, profesorii:

v  Întăresc pozitiv comportamentele adecvate prin laudă, încurajare, acordarea de diverse recompense, precum timp suplimentar de joacă, roluri de „conducător”/organizator/asistent de profesor etc.

v  Modifică modul de aranjare a mobilierului din clasă în funcție de activități, pentru a crea un spațiu prietenos, care să încurajeze comunicarea sau în care să se lucreze pe grupe și să se creeze relații de colaborare între elevi;

v  Îi implică și pe elevi în formularea regulilor clasei, pornind de la ideea că o astfel de modalitate va conduce la o mai bună respectare a respectivelor reguli;

v  Organizează activități/ momente de intercunoaștere, astfel încât elevii să afle cât mai multe lucruri despre colegii lor ( de exemplu, lecții de tip cerc);

v  Introduce activități și programe de peer-mediation, pentru a reduce violența în mediul școlar (de ex., banca prieteniei sau amenajarea unui loc în curtea școlii dedicat medierii micilor conflicte și împăcărilor de tot felul între copii;

v  Dacă e cazul, știe cum să o facă și consideră necesar, intercalează în programul școlar momente de tip „mindfulness”, în care elevii învață cum să își controleze impulsurile de moment prin exercitii de respiratie și meditație;

v  Îi implică pe elevi în activități extracurriculare, orientate spre dezvoltarea abilităților socio-emoționale – activități sportive, dans, club de teatru etc.sau în care sunt abordate teme de interes, de genul rezolvarea pașnică a conflictelor, anti bullying, consecințele violenței etc.

Măsurile de intervenție sunt specificate în regulamente, odată cu sancțiunile ce sunt acordate, după gravitatea faptei. Studiile menționează că sunt foarte eficace contractele sau angajamentele semnate de elevi în urma unor discuții cu echipa școlii care se ocupă de conduită. În cazul în care măsurile nu sunt urmate de schimbări de comportament sau acesta este unul foarte grav, se apelează la autorități în domeniu și instituții specializate.