Dă culoare școlii tale este o campanie națională în care intră tot mai multe școli și acest lucru mă bucură nespus. Am văzut azi câteva imagini postate de o școală din Republica Moldova și mi-am adus aminte de un text de recomandări de politică pe care l-am elaborat cu echipa unui proiect în 2016. Visez de atunci la un program național în care MEN să fie liantul dintre școli și artiști și să sprijine prin mici granturi colorarea școlilor. Însă, ca tot ce vine de la specialiști, nu este agreat de decidenți.
În atenția Ministerului Educației Naționale și Cercetării Științifice, Domnului Ministru al Educației
Introducere.
Prezentul document conține o
listă de recomandări adresate Ministerului Educației Naționale și Cercetării
Științifice, așa cum au fost ele generate ca o consecință a unui proiect pilot
implementat la nivelul câtorva unități de învățământ preuniversitar din
România.
140 de elevi din 7 școli din mediul urban și
rural au fost implicați într-un exercițiu de artă participativă pentru
realizarea câte unei picturi murale pe suprafețe mari în fiecare dintre cele 7
școli, lucrările fiind dedicate promovării diversității și drepturilor omului.
Experiența acumulată ne-a permis identificarea
câtorva intervenții care sunt la îndemâna MENCS și care ar permite
valorificarea experienței noastre prin extinderea acestui model de activitatela
nivelul instituțiilor de învățământ preuniversitar. Ne permitem, în consecință,
să vă împărtășim câteva propuneri cu speranța că, dacă le veți considera utile
și realizabile, le veți prelua pentru a evalua posibilitatea valorificării
experienței noastre la nivel național.
Experiența. Asociația
Komunitas a derulat, în perioada 01 septembrie 2015 – 30 aprilie 2016, în parteneriat cu Centrul pentru Educație și Formare
Sintagma, Asociația Colectiv A (Cluj) și Asociația KulturTrip (Târgu Mureș)
proiectul “Dă culoare școlii tale”. Obiectivul anunțat al proiectului a fost
realizarea în fiecare dintre școli a unei lucrări de pictură murală de
dimensiuni mari. Concret, în cadrul proiectului
au fost realizate intervenții artistice participative în spațiul a 7 școli
gimnaziale – din mediul urban și mediul rural -, pe teme ce țin de drepturile
omului, incluziune socială, combaterea discursului discriminatoriu sau
instigator la ură. Elevii care au participat la proiect au parcurs mai întâi o
etapă educațională: au fost organizate 42 de ateliere teoretice destinate
familiarizării cu problematica drepturilor omului în așa fel încât elevii să
fie în măsură să elaboreze un mesaj pentru pictura murală pe care urmau să o
realizeze ulterior. Programul acestora a
inclus exerciții de modelare socio-educativă pe tematica
antidiscriminarii, antirasismului și diversitătii, activități și dezbateri pe
tema drepturilor omului/copilului, proiecții de clipuri video; elevii au
participat apoi la ateliere practice de familiarizare cu diverse tehnici de
pictură, de formulare a mesajului și a temei lucrării de pictură murală și de
realizare a schițelor și desenelor cu tema respectivă. Cea de-a doua etapă a
însemnat realizarea propriu-zisă a
picturilor murale. În fiecare dintre cele 7 școli pilot, elevii, împreună cu
artistul vizual angajat prin proiect, au realizat o pictură murală de mari
dimensiuni (aprox. 30 m2). Tematica picturilor murale a fost din domeniul
multiculturalității, diversității, antidiscriminării, antirasismului,
drepturilor omului/ copilului etc. și a fost propusă de elevi și agreată cu
conducerea școlii. Spațiul în care s-a realizat pictura murală a fost propus de elevi, după consultări cu
conducerea școlii. În toate școlile acesta a fost unul dintre holurile
principale ale clădirii. Fiecare compoziție a avut un mesaj civic, discutat în
prealabil în atelierele de pregătire.
În prelungirea
acestor activități, a fost înființat – dotat și amenajat - în fiecare școală
câte un club de artă.
Ceea ce și-au propus organizatorii să demonstreze
prin proiectul ”Dă culoare școlii tale!” a fost faptul că schimbările relativ
mici dintr-o școală pot avea un impact enorm asupra elevilor, mai ales prin
implicarea lor directă în activități nonformale de promovare a valorilor
democratice și în intervenții de artă participativă, menite să îi
responsabilizeze și să le dezvolte abilitățile de cetățenie activă.
În urma acestei experiențe, putem afirma cu tărie că arta participativă are puterea de a redefini spațiul școlar și relația elevilor cu mediul lor de zi cu zi, fiind o formă eficientă de implicare comunitară la nivelul școlii și, totodată, de revendicare a dreptului la școală ca spațiu public, care le aparține mai ales elevilor (sau cel puțin ar trebui să le aparțină, în teorie). În urma unui astfel de proiect există o mare probabilitate ca elevii să înceapă să își perceapă altfel școala și să își contureze o relație personală cu ea.
În finalul proiectului a fost organizată o întânire
cu profesori de la școli care nu au fost incluse în activitate. Participanții
la această întâlnire finală au solicitat informații privind modurile de
accesare a resurselor atât materiale,
cât și umane, tehnicile de intervenție la nivelul elevilor etc. Interesul pe
care l-a stârnit în mod natural proiectul a întărit convingerea inițiatorilor
că experiența merită și poate să fie extinsă.
-
consolidarea motivației elevilor pentru școală prin
caracterul participativ al activității, prin modificarea spațiului din școală
și prin consolidarea sentimentului de control asupra traseului lor educațional;
participarea la construcția culturii instituționale creează oportunitatea
atașamentului față de cultura organizațională (de reținut că în studiul PISA
2012 elevii din România apar cu cel mai scăzut nivel motivațional pentru
activități de învățare – competențe matematice)[1];
-
un nivel de competență minimal în domeniul
drepturilor omului și o orientare atitudinală favorabilă dezvoltării durabile,
interculturalismului, diversității culturale, non-discriminării – pentru elevii
implicați în proiect, dar și pentru profesori (precizăm că în prezent,
profesorii nu beneficiază de nici o formă instituționalizată de pregătire în
domeniul drepturilor omului, al inter-culturalismului și non discriminării;
modulele de formare pedagogică nu conțin nici o componentă din această familie
conceptuală);
-
crearea unui mediu fizic școlar mai prietenos și
oportunități pentru redefinirea spațiului școlar și a relației elevului cu
școala.
1. Evaluarea programului:
-
evaluarea programului
de artă participativă pentru realizarea de picturi murale pe o tematică legată
de drepturile omului în perspectiva valorificării sale pentru atingerea obiectivelor
menționate mai sus;
- evaluarea utilității programului de artă participativă pentru modificarea unor paradigme convenționale din sistemul educațional preuniversitar.
2. Facilitarea replicării programului la nivel național. Dacă reevaluarea independentă confirmă utilitatea programului, recomandăm:
-
asumarea, la nivelul Ministerului, a coordonării
programului la nivel național;
-
dezvoltarea unei cooperări cu Universitățile de
artă pentru realizarea unei baze de date cu resurse disponibile – artiști,
informații de specialitate (materiale utile, surse, costuri etc), soluții de
finanțare;
-
concentrarea, pe o platformă online a informațiilor
despre resurse disponibile – atât la nivelul instituțiilor publice, cât și din
sectorul privat, inclusiv cel non-profit;
-
desemnarea la nivelul inspectoratelor județene și al
municipiului București a unor responsabili pentru facilitarea dezvoltării
inițiativelor;
-
comunicarea, via inspectorate, a informațiilor
necesare pentru ca proiectul nostru pilot să poată fi replicat în alte școli.
3. Valorificarea competențelor existente la nivelul
organizațiilor neguvernamentale:
- în ipoteza în care Ministerul este interesat să dezvolte acest program, organizațiile neguvernamentale care l-au implementat la nivel de pilot își exprimă întreaga disponibilitate de a acorda asistență atât pentru proiectarea acestuia, cât și pentru susținerea activităților de implementare
4. Dezvoltarea competențelor în domeniul
drepturilor omului, interculturalității și dezvoltării durabile la nivelul
corpului didactic:
- o analiză ad-hoc a
condus la constatarea faptului că programul de formare pedagogică a viitorilor
profesori nu include nici o preocupare pentru dezvoltarea de competențe din
domeniul drepturilor omului. Apreciem că această lacună, evidențiată în
contextul implementării proiectului, este o vulnerabilitate majoră a sistemului
educațional.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu