La Cotroceni au înflorit salcâmii, iar grădina palatului arată superb.
Mi-a plăcut la dezbaterea de azi pe teme de educație organizată de Administrația Prezidențială a României că m-am întâlnit cu oameni cu care am lucrat de-a lungul carierei (Romiță Iucu, Anca Nedelcu, Madlen Șerban), cu directori de școli pe care îi văzusem până acum doar online (Cut Flavia), cu profesori pe care îi admir pentru gândirea curajoasă și onestitate (Doru Căstăian și Marcel Bartic), cu un fost președinte curajos al Consiliului Elevilor (Horia Oniță, care și-a amintit că am înființat la școala din Pucioasa primul CE din România) și cu mulți alții.
Una dintre temele dezbaterii a fost gândirea critică, subiect care m-a dus
în urmă cu aproape 30 de ani. I-am spus dlui consilier prezidențial Sorin Costreie că nu este o temă nouă pe agenda publică, așa cum pare a fi, și că, dacă vrea un răspuns la întrebarea care s-a tot pus în cadrul dezbaterii – cum dezvoltăm gândirea critică în școală? –, îl invit la o discuție în care să-i povestesc că am avut în România unul dintre cele mai bune programe americane în acest domeniu: Reading and Writing for Critical Thinking, care aproape s-a integrat în sistem prin anii 2000 și care a stat la baza muncii mele de director de școală.
Școala din Pucioasa a fost prima și singura școală din țară care a devenit o școală a gândirii critice, în care toți profesorii au fost instruiți să folosească la ore metodele care dezvoltă această competență, în care exista o țintă strategică în PDI ce urmărea dezvoltarea gândirii critice a elevilor — o școală din care au plecat generații care puneau întrebări deștepte, care filtrau informația prin propria gândire, care știau să vorbească în public și să argumenteze.
Aș vrea foarte mult să nu mai plecăm de la zero și să tot „descoperim apa caldă”. Aș vrea să ne uităm în urmă la ce am avut și să folosim ce a fost bun: în speță, dacă vorbim despre gândirea critică — un grup profesionist de formatori acreditați internațional pentru dezvoltarea gândirii critice în școli, materiale-resursă și suporturi de curs, precum și un model de școală care a reușit, în câțiva ani, să dezvolte această competență la toate clasele și pentru cei mai mulți elevi. Gândirea critică nu este o materie, cum cred unii, e un skill care este dezvoltat la toate disciplinele de studiu. În plus, tare aș vrea mai multe fapte decât vorbe. Suntem foarte buni să vorbim, dar nu acționăm deloc, nu inițiem schimbări concrete la nici un nivel. Lumea s-a cam săturat de vorbe, se vrea acțiune.
În rest, marțea neagră.
