Competența de 𝙢𝙖𝙣𝙖𝙜𝙚𝙢𝙚𝙣𝙩 𝙖𝙡 𝙖𝙢𝙗𝙞𝙜𝙪𝙞𝙩𝙖̆𝙩̦𝙞𝙞 𝙨̦𝙞 𝙞𝙣𝙘𝙚𝙧𝙩𝙞𝙩𝙪𝙙𝙞𝙣𝙞𝙞

 „Un studiu UNESCO referitor la cum va arăta educația în anul 2050 menționează că cea mai importantă și necesară competență pe care școala trebuie să o formeze este cea de 𝙢𝙖𝙣𝙖𝙜𝙚𝙢𝙚𝙣𝙩 𝙖𝙡 𝙖𝙢𝙗𝙞𝙜𝙪𝙞𝙩𝙖̆𝙩̦𝙞𝙞 𝙨̦𝙞 𝙞𝙣𝙘𝙚𝙧𝙩𝙞𝙩𝙪𝙙𝙞𝙣𝙞𝙞. Ambiguitatea este definită în raport cu slăbirea unor limite, granițe și categorii, reformularea unor valori și apariția unor forme și formule noi. Incertitudinea include faptul că ne putem aștepta oricând ca mâine să nu fie la fel ca ieri, iar gradul de predictibilitate să fie foarte scăzut.” Adică, exact ce trăim cu toții în aceste zile.

Noi am rămas la faza de câte ore să avem și la ce discipline să fie ele mai multe sau mai puține. Nu avem un document de viziune asupra educației din România, două pagini, din care să aflăm și să fie clar pentru toată lumea ce înseamnă o școală bună la noi, cum să arate un proces de învățare adaptat lumii în care trăim și pe ce direcții de dezvoltare să se plaseze leadershipul școlilor. Au fost opt ani pierduți pe această idee, România educată a eșuat și nimeni nu este responsabil pentru acest lucru, nu am văzut nicio demisie sau vreun punct de vedere asumat public.

Dacă îmi permite, îl sfătuiesc pe domnul ministru să schimbe denumirea departamentului „România educată” din ministerul educației (deschizi site-ul și îți sare în ochi!) într-una legată de transformarea educației, de o nouă viziune asupra învățării sau de școala în viitor. Și să facă din acel departament unul care să fie locomotiva pentru atât de dorita schimbare în educație.

Poza și citatul sunt din cartea pe care am scris-o de curând și pe care o să o predau unei edituri - „Leadership de secolul 21 pentru o școală bună”.

Despre planurile-cadru pentru liceu (2)

Pentru că dezbatem planurile-cadru în aceste zile, aș vrea să nu trecem așa de ușor peste faptul că ele ar fi trebuit elaborate acum mulți ani, să fie vreo 12 (ca o continuare firească a reformei curriculare de la ciclul primar și gimnazial) și, de asemenea, peste faptul că ultimii trei miniștri liberali, cu secretarii de stat și echipele de consilieri au evitat să și le asume, pentru că știau că vor fi nemulțumiri în sistem. I-au cam dus pe profesori cu vorba, au declarat de nenumărate ori că „vom face”, până li s-au încheiat mandatele și au plecat pe alte poziții, fără să răspundă pentru acest rău făcut educației și țării, până la urmă. De aceea, e de admirat faptul că dl. ministru David și-a asumat planurile-cadru elaborate de alții și a ieșit în ring, pentru că înțelege că, dacă nu ai planuri-cadru noi, nu ai programe noi, nu ai manuale noi, în schimb, ai generații de tineri care au trecut și încă trec printr-un liceu rămas mult în urma vremurilor. Acesta este motivul principal pentru care consider că, după dezbatere și incluzând propunerile bine argumentate venite din sistem, e nevoie ca planurile să fie avizate și să nu se mai întârzie cu procesul de elaborare de noi curricula și manuale alternative pentru liceu, pe care cred că noul ministru îl va accelera la maximum și va avea grijă, așa cum afirmă, să fie unul axat pe nevoile noilor generații și ale lumii în care trăim. Zic să îl sprijinim pe dl. David să finalizeze acest proces, să avem programe noi, pentru că ele sunt cele mai importante. Dacă ele vor fi unele adaptate societății actuale, lumii în care trăim și viitorurilor imprevizibile, atunci avem speranțe să avem și în România educație de calitate.

În al doilea rând, odată cu cele de liceu sau imediat după, ar trebui schimbate și planurile-cadru pentru ciclul primar și gimnazial, pentru a avea o coerență curriculară la nivel de sistem.

În al treilea rând, pentru că văd un elan exagerat al unora față de aceste planuri, aș vrea să menționez că, așa cum arată variantele puse în dezbatere, ele își îndeplinesc doar rolul de a aloca numărul de ore pe discipline și a stabili un procent de curriculum național obligatoriu și unul la decizia școlii. În niciun caz noile planuri-cadru nu sunt despre sistemul acela educațional modern și transformat pentru a fi eficace pentru prezent și viitor, cel pe care mulți îl avem în minte. Nu sunt nici pe departe curajoase și nu aduc o reformă adevărată (eu așa m-am așteptat să fie, după 12 ani de lucru la ele!). Nu avem nici pe departe o schimbare de paradigmă, cum spun unii, sunt aproape la fel ca cele actuale, avem aceleași discipline, aceleași arii curriculare introduse de reforma Marga, același număr mare de ore pe zi pentru elevi, a crescut doar numărul de ore la decizia școlii și a elevului, ceea ce este un lucru foarte bun, de altfel.

Când planurile-cadru vor fi aprobate, mă bate gândul să fac niște ateliere cu directorii de licee, să vedem cum putem avea o ofertă de CDEOȘ foarte tentantă pentru copii și cum punem în mișcare un proces local consultativ de elaborare și alegere din oferta școlii și să facem niște simulări, cu creionul în mână, cum se zice, pentru a crea un proiect curricular propriu bun, cel mai bun din ce avem în acest moment.

Asta e, noi ne mișcăm greu la nivel de sistem de educație, cu încetinitorul. Am ajuns să fiu mulțumită și cu asta și să zic că e bine, totuși, că ne mai mișcăm.

Simona s-a retras doar din tenis

@josemorgado

Simona s-a retras doar din tenis. Ea va rămâne definitiv cu noi, cu lecțiile ei de tenacitate, ambiție și efort, pe care le-aș preda în școli, să motiveze și să inspire. Ultima a fost despre patriotism, care nu înseamnă zgomot patriotard și românism afișat cu surle și trâmbițe, ci muncă, modestie și bun simț. Ultimul meci a fost tot de campioană, a avut loc în țara ei, fără tam-tam, fără sclipici, un eveniment căruia doar i-a venit rândul în viață, firesc și fără regrete. Mulțumim!

Despre planurile-cadru propuse de minister

 M-am uitat și eu în această seară pe documentul ME referitor la planurile-cadru și le-am analizat doar pe cele de cls. a XI-a și a XII-a profil teoretic, comparativ cu ce avem acum.

𝘗𝘶𝘯𝘤𝘵𝘦 𝘣𝘶𝘯𝘦:

-documentul, în sine, este unul bine alcătuit, elaborat cu rigurozitate și atenție, cu un nivel explicativ ridicat și o bună organizare a informațiilor (totuși, cam stufos pe alocuri și cu elemente care se repetă);

-buna descriere a segmentelor curriculare, TC, CS și CDEOS;

-descrierea direcțiilor de dezvoltare a programelor școlare pentru disciplinele din TC este foarte bună și pliată pe tendințele moderne și necesare în prezent și viitor, sper să se țină cont de ea în elaborarea curriculumului pentru liceu;

-includerea unui paragraf intitulat „vocea elevilor”;

-flexibilitatea în ceea ce privește orarul, putem avea, de exemplu, o oră pe săptămână la o disciplină sau două, cu perioade când nu avem în orar disciplina respectivă;

-îmi place formularea „ elevul alege opționale din curriculumul la decizia elevului din oferta școlii, la a cărui constituire este consultat și poate participa cu propuneri”;

-a crescut numărul orelor de CDȘ, de la 3-4 în prezent, la 5-8, dar rămâne de văzut cum își vor alege concret elevii cursurile și dacă vor avea în ofertă unele care să le placă și să corespundă intereselor și pasiunilor lor;

-implementarea CDEOȘ se poate desfășura cu elevi din clase diferite și poate fi implementată în sistem modular (așa făceam eu acum 20 de ani, când eram directoare – venea ora de opțional, elevii de la trei clase de a 6-a de exemplu, se duceau, amestecați din cele 3 clase, la opționalul ales din cele 4-5 care existau pentru ora respectivă, orele ținându-se în spațiile celor trei săli de clasă, bibliotecă, sala de sport etc.;

-simularea de includere a temelor din lege pe arii curriculare și discipline, deși lista de 19 e cam lungă, iar unele se suprapun, de exemplu, educație pentru democrație, cu educație pentru cetățenie europeană;

-includerea orei de consiliere (adică, dirigenție) și la clasele a XI-a și a XII-a; în prezent, aceste clase nu au oră de dirigenție;

-consultarea, care sper ca de această dată să fie una reală, care să țină cont de opiniile exprimate, nu cum a fost cea legată de legea nouă a educației;

-este un demers provocator pentru licee și directori, îi pune în situația de a-și crea propriul proiect curricular; dacă aș fi directoare, aș profita la maximum de această oportunitate, aș colabora cu profesorii și elevii și aș propune un CDEOS tentant, cu robotică, programare, dezbateri, teatru, cursuri de utilizare a IA, ateliere de educație media, sport, arte etc.

𝘗𝘶𝘯𝘤𝘵𝘦 𝘴𝘭𝘢𝘣𝘦:

-din cauze electorale, probabil, planurile - cadru au apărut după mulți ani, foarte, foarte, foarte târziu, sunt deja generații de copii care au învățat după programe și manuale vechi, tocmai pentru că nu au existat planurile - cadru; ultimii doi miniștri liberali ar trebui să răspundă pentru o întârziere care va avea efecte negative mulți ani de acum încolo; din această perspectivă, admir curajul domnului David de a și le asuma și a le da drumul pentru consultare; va mai dura până să se schimbe ceva, trece timp până se vor elabora curricula noi și apoi manualele alternative după aceste curricula;

-planurile-cadru nu vin cu o schimbare fundamentală, care să scuture sistemul din temelii și să îl primenească, e doar un mic pas înainte; nu e o schimbare de paradigmă, cum văd că spun unii și alții, se păstrează aceleași arii curriculare și aceleași discipline ca în planurile-cadru existente și nu avem nici măcar propuneri de discipline umbrelă, de genul „științe” sau „umaniste”; poate că ar fi fost o idee bună să se iasă cu două variante, a doua fiind mult mai curajoasă, cu un procent mult mai mare la alegerea școlii, cu alte arii curriculare și alte discipline;

-lipsa consultării cu asociațiile de profesori de istorie, geografie, fizică etc. înainte de elaborarea planurilor cadru ; schimbările apar ca un șoc greu de suportat, dacă nici prin minte nu îți trece că o să se întâmple;

-lipsa consultării cu directorii de licee care vor coordona aplicarea planurilor-cadru în școlile lor, pentru a verifica viabilitatea lor; nu știu dacă grupul de lucru a cuprins și directori de școli, nu am găsit componența acestuia, dacă o are cineva, să o lase în comentariu;

-lipsa pilotării pe o perioadă de un an, să se constate cum funcționează diverse prevederi, de exemplu, cum vor putea elevii să participe direct la structurarea ofertei școlii, cum se va derula procesul de alegere de cursuri din CDEOS sau cum se va organiza un liceu pentru a veni cu planuri cadru operaționalizate, care să fie în interesul elevilor;

- lista de discipline opționale avizate de ME este prea lungă, iar unele se suprapun, de exemplu, Educație pentru democrație cu Drepturile omului și Instituțiile europene; această listă ar trebui îmbunătățită și completată cu teme de interes și necesare pentru lumea în care trăim, de exemplu, manipularea prin mass media și rețele sociale, educație juridică, utilizarea IA, antreprenoriat etc.;

-nu a scăzut numărul de ore pe săptămână, deși este un aspect discutat foarte mult de către părinți, numărul este același ca în planul-cadru actual, 29-30 de ore.

Pentru că deja văd că sunt opinii contradictorii și lumea s-a inflamat, propun o serie de întâlniri față în față sau online între membrii grupului de lucru care a elaborat noile planuri-cadru și reprezentanții profesorilor care contestă propunerile, să își asculte fiecare argumentele și să negocieze.

Până la urmă, știți ce spun studiile, putem avea cele mai bine gândite planuri-cadru și cel mai bun curriculum din lume, nu se va schimba nimic în școli, dacă nu îi formăm pe profesori. Cred că au nevoie de formare și pentru a aplica noile planuri-cadru, ateliere care să conțină câteva simulări de operaționalizare pe profiluri și tipuri de licee.