Surprinzător sau nu, copiii noștri sunt fericiți

Știu că fericirea și ”buna stare” sunt greu de definit  și măsurat și, în plus, nu-mi plac nici generalizările, dar dacă cercetările și rezultatele acestora sunt unele foarte serioase, parcă merită să aruncăm un ochi și să ne punem niște întrebări.

Recent a fost dat publicității raportul unei cercetări în care au fost cuprinși 53000 de copii cu vârste între 8 și 12 ani din 15 țări: Germania, Anglia, Norvegia,  Polonia, România, Estonia, Spania, Turcia, Coreea de Sud, Algeria, Israel, Columbia,  Africa de Sud, Etiopia și Nepal (foarte bune argumentele pe baza cărora au fost selectate aceste țări). Întrebările din chestionarele aplicate au vizat relațiile cu familia, modul de viață, situația materială, școala, prietenii, aprecierea de sine, schimbări recente în viață și aspirații de viitor.

foto: BBC

Cei mai nefericiți  sunt copiii din Coreea de Sud, care, deși  au tot ce le trebuie din punct de vedere material, resimt  probabil presiunea unui sistem educațional  excesiv focalizat pe competiție, dar care este foarte bine plasat în clasamentele PISA.

Surpriză (sau nu!), România se află pe primele locuri la mai toate aspectele vizate de studiu. Copiii noștri sunt cei  mai satisfăcuți  de viața lor (în general) și sunt mulțumiți de școală, de viața de elev, de notele pe care le iau, de relația cu profesorii și cu colegii de clasă, dar spun că profesorii nu prea îi ascultă și nu prea țin cont de ceea ce au și ei de spus.

foto via Quartz

Conform studiului (chartul de mai sus), în Anglia, deși aproape fiecare copil a răspuns că are acces la cele 9 lucruri menționate în întrebare (haine bune, computer, internet, mobil, cameră proprie, cărți, mașina familiei, music player și televizor) copiii sunt mai puțin fericiți decât cei din Etiopia, care nu au acces decât la 3 dintre respectivele facilități.

Deci, ar fi  o concluzie de genul ”banii n-aduc fericirea”, cel puțin atunci când ești copil. Pentru că, mai târziu, tot conform cercetărilor, lucrurile par să se schimbe, adulții din țările mai bogate fiind mai fericiți decât cei din țările sărace. 

“Why Romanian 10- to 12-year-olds do so well compared to all the other countries we surveyed is a bit of a mystery. Other studies on 13- to 15-year-olds in Romania don’t show such positive results. So perhaps the older Romanians get, the less happy they become.”(Jonathan Bradshaw, profesor la University of York, unul dintre cercetătorii principali, într-un interviu pentru Quartz)

Niciodată, niciunde, nicicum

foto: Andrew Byrne

Un grup de voluntari au adus un ecran mare in gara Keleti din Budapesta și au proiectat filme de desene animate pentru copiii refugiaților. Pentru că ei nu au nicio vină, niciodată, niciunde, nicicum.

Semnal editorial

Când doi experți renumiți (unul în educație, Tony Wagner, și celălalt în antreprenoriat, Ted Dintersmith) scriu împreună iese, desigur, o carte de referință. Apărută pe 18 august, ”Most Likely to Succeed - Preparing Our Kids for the Innovation Era” se adresează deopotrivă profesorilor, părinților și guvernanților, pe care încearcă să îi convingă, cu argumente și exemple, de ce e necesar ca învățământul american( și nu numai!) să se schimbe de urgență și de ce, dacă vrem să-i pegătim pe copii să fie adulți de succes într-o lume a inovației, trebuie să punem la baza oricărui proces de învățare curiozitatea, creativitatea și inițiativa. Asta da schimbare de paradigmă!

O grădiniță la început de an școlar

Susțin de mult timp ideea că spațiul în care învață copiii trebuie să fie unul care să le placă, să îi reprezinte, să îi provoace să caute și să descopere și să se descopere. În pedagogia Reggio Emilia se spune chiar că spațiul este ”al treilea educator”, iar grădinițele care funcționează în spiritul acestei filosofii au un mod propriu de a-și organiza și amenaja spațiile. Iată cum îi întâmpină pe copii o astfel de grădiniță din Miami (Bottega Child Development Center) în prima zi de școală:

sursa foto: pagina de facebook a Bottega Child Development Center