Teacher Wellbeing Index (TWI) din Marea Britanie este unul dintre cele mai bine realizate rapoarte periodice privind bunăstarea profesorilor din Europa, construit după standarde metodologice solide și orientat către politici publice. Ultimul raport, lansat în 2025, „confirmă tendința observată în ultimii ani: bunăstarea personalului din educație este precară, iar presiunile cu care se confruntă cadrele didactice și ceilalți profesioniști din educație rămân constante și intense. Pentru al șaptelea an consecutiv, personalul din educație raportează un nivel al bunăstării semnificativ mai scăzut decât cel al populației generale. Mai mult, scorul general al bunăstării înregistrat în acest an este cel mai redus de când am început să îl monitorizăm, în 2019.
Persistența acestui nivel scăzut al bunăstării ar trebui să reprezinte un semnal de alarmă pentru toți cei preocupați de viitorul educației. Stresul, epuizarea profesională (burnout) și anxietatea continuă să marcheze profund experiența de a lucra în sistemul educațional. Peste o treime dintre angajați prezintă un risc de depresie clinică probabilă, iar aproape jumătate afirmă că cultura organizațională din instituția în care lucrează le afectează negativ sănătatea mintală. Aceste constatări nu sunt izolate, ci reflectă probleme sistemice, persistente și deosebit de îngrijorătoare.
Consecințele nu se limitează însă la persoanele direct afectate. Un corp profesoral aflat într-o stare precară de sănătate și bunăstare nu poate oferi cele mai bune rezultate pentru copii și tineri. Calitatea educației este inseparabil legată de bunăstarea celor care o furnizează. Dacă ne dorim ca fiecare copil să își atingă potențialul, trebuie să ne asigurăm că și profesorii și personalul care îi sprijină beneficiază de condițiile necesare pentru a se dezvolta și a prospera.
Din acest motiv, solicităm elaborarea unei strategii dedicate pentru retenția cadrelor didactice în toate națiunile Regatului Unit. În lipsa unor politici coerente și pe termen lung, orientate spre îmbunătățirea bunăstării și reducerea părăsirii profesiei, sistemul educațional va continua să piardă profesioniști valoroși într-un ritm nesustenabil. În multe situații, chiar înainte de a decide să părăsească profesia, capacitatea acestora de a-și desfășura activitatea la standarde înalte este deja semnificativ afectată. Expunerea prelungită la un nivel ridicat de solicitare nu conduce doar la burnout, ci diminuează și eficiența organizațională. De aceea, o strategie de retenție trebuie să reprezinte o prioritate pentru toate guvernele din Regatul Unit. În Anglia, aceasta ar trebui să constituie un pilon esențial al misiunii guvernamentale privind promovarea egalității de șanse. Oportunitățile încep în sala de clasă, iar sălile de clasă au nevoie de profesori și de personal educațional sănătoși, motivați și energizați.
De asemenea, este necesară o resetare la nivelul întregului sistem, care să reconfigureze modul în care serviciile publice din jurul școlilor și colegiilor educaționale funcționează și colaborează. Personalul din educație continuă să suplinească deficiențele unor servicii publice conexe suprasolicitate, asumându-și responsabilități care depășesc cu mult activitatea de predare și învățare. Această situație nu este sustenabilă și exercită o presiune suplimentară asupra unor profesioniști deja supraîncărcați. Mai grav, copiii și tinerii care au nevoie de sprijin sunt dezavantajați, fiind nevoiți să aștepte prea mult pentru a beneficia de serviciile necesare. Pentru a produce o schimbare semnificativă, este nevoie de o regândire profundă a modului în care serviciile publice sprijină copiii și familiile.
Directorii de școli și colegii rămân categoria cea mai vulnerabilă, raportând cele mai ridicate niveluri de stres, epuizare profesională (burnout) și deficit de timp (time poverty). Bunăstarea lor este esențială pentru funcționarea eficientă a instituțiilor pe care le conduc și, implicit, pentru întregul sistem educațional. În lipsa unor intervenții semnificative, există riscul de a pierde lideri cu experiență exact în momentul în care sistemul are cea mai mare nevoie de expertiza și capacitatea lor de conducere.
Există însă și motive de optimism. În toate regiunile Regatului Unit, numeroase școli și colegii depun eforturi susținute pentru îmbunătățirea culturii organizaționale și pentru promovarea bunăstării personalului.”
Teacher
Wellbeing Index (TWI) din Marea Britanie este, așa cum am menționat mai sus, unul dintre cele mai bune rapoarte de acest gen la nivel european. Iată câteva dintre punctele sale
forte:
1. continuitate - raportul este
realizat anual încă din 2017,
folosind o metodologie comparabilă între ediții. Acest lucru permite urmărirea
evoluției stării de bine a profesorilor și identificarea tendințelor, nu doar
descrierea unei situații punctuale.
2. utilizarea unor instrumente validate
internațional - raportul nu
construiește scale proprii fără fundament, ci utilizează instrumente
consacrate:
- Warwick-Edinburgh
Mental Wellbeing Scale (WEMWBS) pentru bunăstarea psihologică;
- întrebările oficiale ale Office for National Statistics (ONS) privind
bunăstarea personală;
- măsuri dezvoltate de Wellbeing Research Centre – University
of Oxford pentru bunăstarea la locul de muncă;
- indicatori validați privind intensitatea
muncii și „time poverty”.
Acest lucru conferă o validitate
psihometrică și o comparabilitate ridicate.
3. posibilitatea comparării cu populația generală - un avantaj major este că rezultatele profesorilor sunt comparate
sistematic cu:
- populația adultă din Regatul Unit (date ONS);
- cercetările Department for Education;
- rezultatele anilor anteriori.
Astfel, se poate spune nu doar că
profesorii au un anumit nivel de wellbeing, ci și dacă acesta este mai bun sau
mai slab decât cel al populației generale.
4. dimensiunea mare a eșantionului - raportul
utilizează aproximativ 3.000 de
respondenți anual, incluzând profesori, directori și personal de
sprijin.
5. metodologie foarte transparentă - raportul explică:
- instrumentele utilizate;
- dimensiunea fiecărui eșantion;
- sursele externe;
- diferențele semnificative statistic;
- notele metodologice și anexele tehnice.
Această transparență este una
dintre caracteristicile cercetării de calitate.
6. abordare multidimensională - Teacher Wellbeing Index nu reduce bunăstarea la stres
sau burnout. Analizează:
- sănătatea mintală;
- simptomele psihologice și fizice;
- wellbeing-ul subiectiv;
- wellbeing-ul personal;
- wellbeing-ul la locul de muncă;
- satisfacția profesională;
- sensul muncii;
- stresul ocupațional;
- intensitatea muncii;
- „time poverty”.
Această perspectivă oferă o
imagine completă asupra experienței profesionale.
7. analize comparative detaliate - raportul compară rezultatele în funcție de:
- funcție (directori, profesori, personal de
sprijin);
- țară (Anglia, Scoția, Țara Galilor, Irlanda de
Nord);
- evoluția anuală.
Acest nivel de detaliu este
foarte util pentru decidenți și pentru identificarea grupurilor cu risc
crescut.
8. legătura dintre condițiile de muncă și
wellbeing - un aspect metodologic foarte
valoros este că raportul nu descrie doar starea de bine, ci investighează și
factorii asociați, precum:
- ritmul intens al muncii;
- termenele limită;
- lipsa timpului („time poverty”).
9. utilitate pentru politici publice - raportul este folosit în dezbaterile privind retenția
profesorilor și sănătatea mintală, fiind invocat inclusiv în răspunsuri
oficiale ale guvernului britanic.
Conform Chat gpt, evaluarea
generală a documentului este următoarea:
|
Criteriu
|
Evaluare
|
|
Fundamentare teoretică
|
10/10
|
|
Instrumente de măsură
|
10/10
|
|
Transparență metodologică
|
10/10
|
|
Relevanță pentru politici publice
|
10/10
|
|
Analiza rezultatelor
|
9,5/10
|
|
Comunicare și vizualizare
|
9,5/10
|
49% consideră că
școala lor are o cultură organizațională cu un efect negativ asupra sănătății
mintale și stării de bine
40% spun că școala lor
nu îi sprijină pe cei care au probleme
de sănătate mintală și de stare de bine
77% au raportat
probleme legate de starea de bine
43% spun că
simptomele pe care le au ar putea fi de anxietate
36% spun că
simptomele pe care le ar putea fi de burnout
23% spun că
simptomele pe care le au ar putea fi de depresie
29% consideră că ar putea să renunțe
la meserie din cauza sănătății mintale și a stării de bine.
Raportul poate fi citit AICI
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu