Ce au făcut alte țări pentru educație în pandemie

 

Citeam în presă zilele trecute că o școală din Londra a decis să reducă săptămâna de lucru la patru zile și jumătate și, ca urmare, profesorii sunt mai fericiți și rezultatele sunt mult mai bune. Spre deosebire de România, în care nu s-a făcut mai nimic în acest sens, în toate țările în care educația este un domeniu prioritar, sprijinul acordat școlilor pe perioada pandemiei a fost unul susținut, dincolo de furnizarea de măști, teste, echipamente și ce le mai trebuie. 

 

Las aici doar câteva dintre intervențiile care au fost făcute pentru a aduce #stareadebine în școlile din alte țări, iată: 

 

•help lines pentru personalul din școli, disponibile pentru profesori pentru a vorbi despre temerile și grijile lor legate de pandemie;

•organizarea de sesiuni de relaxare pentru profesori, cu psihologi sau consilieri;

•activități de socializare regulate, de tipul „no work talk”, de exemplu;

•multiple activități de coaching pentru elevi și personal;

•mai mult timp acordat profesorilor, un program de lucru mai relaxat;

•o grămadă de ghiduri și resurse gratuite create de universități (învățarea la distanță, pedagogie digitală etc.);

•resurse online, platforme și planuri de lecții ( https://www.oecd.org/.../Supporting-the-continuation-of...)

•sume fabuloase acordate sub formă de granturi pentru școli

( Federal Funds for Learning Recovery, de exemplu, în SUA, pentru recuperarea pierderilor în învățare);

•5 miliarde de lire sterline acordate de guvernul britanic pentru creșterea salariilor profesorilor, 40 de ore de recuperare pe an în plus pentru fiecare elev, programe de tutoring pentru elevi, plata unor cursuri de dezvoltare profesională pentru profesori etc. (https://www.gov.uk/.../all-schools-and-colleges-to...);

•angajarea de personal suplimentar în școli, inclusiv consilieri, cum s-a întâmplat în Japonia;

•granturi pentru profesori pentru implementarea de strategii inovatoare de predare, dezvoltare profesională, sprijin pentru STEM, materiale necesare la clasă etc.

 

Pentru că mulți au înțeles că, dacă educație nu e, nimic nu e.

De mâine, directori în funcție!

 

De mâine, directorii care au luat concursul vor fi oficial în funcție. Am lucrat cu o parte dintre ei și am mari speranțe că mulți sunt bine pregătiți și că vor avea curajul să se despartă de modelele nocive de management dinaintea lor și să ia decizii în favoarea școlii lor, și nu a inspectoratului. Sper să fie inventivi și creativi, să zâmbească, să fie apropiați de copii, de colegi și de părinți, să aducă starea de bine în școală. Succes, să auzim de bine!

Blogul e în top

E și blogul meu aici, în lista celor mai bune bloguri pentru profesori și părinți din România ( https://www.twinkl.ro/.../cele-mai-bune-bloguri-pentru...). Nu prea am primit aprecieri de acest gen pentru blog, așa că mă bucur și mulțumesc! Și vouă, celor care mă citiți!

„Așa după cum îi spune și numele, Despre educație - reforma la firul ierbii este un blog specializat pe învățământ și educație, care are în prezent aproape 2.000.000 de vizualizări. Decidenții, experții, profesorii, directorii, elevii, părinții și oricine este interesat găsesc pe acest blog o mulțime de propuneri de politici, exemple de bune practici de la noi și de la alții, rapoarte ale unor instituții internaționale de marcă, analize ale unor trenduri moderne în educație, recomandări de cărți de specialitate, idei și soluții pentru a crește calitatea educației din școli, pentru a le face mai prietenoase și a aduce starea de bine. În ultimii doi ani de pandemie, articolele de pe blog i-au sprijinit pe profesori și directori să facă față acestor vremuri grele, să aibă grijă de ei înșiși și de copiii cu care lucrează. Pe acest blog, Anca Tîrcă a adus, în premieră în România, concepte și demersuri inovatoare precum starea de bine, reforma școlii din interior, clase în aer liber și învățarea în natură, școli colorate, ora de fericire, grădinărit în școli, cancelarii altfel și multe altele.”

De mâine, ora de fericire în școli

Studiile ne demonstrează de ceva timp că elevii învață mai bine atunci când sunt fericiți, iar dezvoltarea abilităților socio-emoționale ale copiilor, precum empatia, curiozitatea, încrederea etc. conduce la rezultate academice mai bune. Încă din 2013, analizele OECD au arătat că, dacă un copil termină școala cu o stare de bine, acest lucru va avea un impact mai mare asupra vieții sale de adult decât îl vor avea notele și succesul la examene.

În ultimii doi ani, pandemia de COVID 19 a adus cu sine multă anxietate și stres în rândul profesorilor și elevilor din întreaga lume, iar a lua măsuri pentru a crește starea de bine în școli este deja o prioritate a momentului. Sigur că e de dorit ca toate orele să fie cu bucurie, dar o oră de fericire ca atare în orarul claselor va crea oportunități elevilor de a parcurge cele 5 teme mari din curriculumul orientativ al orei de fericire pe care l-am creat, de a dialoga și comunica despre sine și despre relațiile cu ceilalți, de a face mișcare și a mânca sănătos, de a identifica idei și soluții de implicare în viața școlii și a comunității și de a fi în contact cu natura cât se poate de des. 

 

De mâine, va fi cu ora de fericire în orar în patru școli din România, cu sprijin de la Romanian Romance. 

 

Dacă sunteți o companie/ organizație/ persoană care doriți să sprijiniți extinderea acestei ore de fericire și în alte școli din țară, vă rog să mă contactați pe mesaj privat sau mail. Mulțumesc!

Aveți grijă de voi și de copii!

 Mâine începe școala și ciclul primar, în valul 5, aveți grijă de voi, de copiii școlii, nimeni altcineva nu o va face! Am citit în presă că într-un județ inspectorii se duc în școli să controleze notarea ritmică, parcurgerea materiei și tot felul de chestii, neinspirată hotărâre. Profesorii și directorii nu au nevoie de inspecții și controale în această perioadă, au nevoie de sprijin, de sfaturi, de vorbe bune și de încurajări. 

Ar fi bine dacă directorii ar reveni mâine și săptămânal cu îndemnul de a se respecta la clase regulile impuse de pandemie (fără luat de mână, îmbrățișări, fără lucru pe grupe, cu distanțare, mască, spălat pe mâini, aerisirea claselor) și ar monitoriza dacă aceste lucruri sunt respectate. Și ar fi bine să aibă curaj să ia ei deciziile cele mai bune pentru școala lor, chiar dacă ele nu corespund cu ce li se spune. Vor fi patru luni grele, sunt aici, dacă aveți nevoie să vorbiți cu cineva. Gând bun!

Despre autonomia școlilor

Nu înțeleg de ce nu vrem să dăm AUTONOMIE școlilor, să decidă ele ce este mai bine să facă, de exemplu acum, în pandemie, în funcție de situația din fiecare comunitate, să hotărască dacă încep cursurile față în față sau online sau hibrid. Mai toată lumea civilizată face asta, de prin 1980, când a fost o mișcare puternică de reformă a sistemului pentru a acorda autonomie școlilor ( în privința curriculumului, a resurselor umane și a celor financiare) în țări precum Australia, Canada, Olanda, Finlanda, UK și Suedia, care ulterior, au fost urmate de Estonia, Belgia, Republica Cehă, Irlanda etc. (OECD, 2017). 

 

Sunt două aspecte pe care le-aș aduce în discuție când vorbim de autonomia școlilor, unul ar fi că acest lucru aduce cu sine mai multă responsabilitate instituțională și este necesar ca deciziile la nivel de școală să fie luate în mod participativ, cu implicarea profesorilor, a elevilor și a părinților, să existe ceea ce numim distributed leadership, o bună organizare, un mediu școlar colaborativ și instrumente eficiente de preluare rapidă a feedbackului. Prin urmare, avem nevoie de directori pregătiți pentru așa ceva, oameni cu inițiativă, și nu doar de buni executanți ai sarcinilor primite de sus.

 

În al doilea rând, autonomia vine la pachet cu reformarea rolului autorităților centrale, care ar trebui să se ocupe mai ales de asigurarea calității sistemului, evaluare, curricula, de elaborarea și utilizarea standardelor de toate felurile și, mai ales, de asigurarea unor mecanisme prin care școlile autonome vor fi accountable, vor da socoteală de ceea ce decid și fac.

 

(Poza e din această dimineață, cu #grădinaeducației, #grădinacuînger, la prima ninsoare din acest sezon. #dimineațăînPucioasa)

Top articole 2021

 A fost un an în care ați citit acest blog și v-ați inspirat din articolele publicate pentru a vă schimba școlile. Iată cele mai accesate articole din 2021, top 10:

1. 14 lucruri care nu mai au ce să caute într-o școală din secolul 21

 

 

  

Cu speranța că va provoca discuții aprinse despre viitorul educației, profesorul de învățământ primar și coordonator IT, Ingvi Hrannar Ómarsson, a făcut o listă cu elementele care caracterizează, din punctul său de vedere, o școală învechită/demodată/ desuetă în secolul 21:

14 lucruri care nu mai au ce să caute într-o școală

2. De bine, de la firul ierbii - educație pentru oraș

 

 

 

 

De bine, de la firul ierbii, educație pentru oraș marca Asociația Komunitas, intervenții urbane, activarea comunităților, școli în acțiune, frumoșii nebuni ai marilor orașe, ”Spații urbane în acțiune”, povestea unui proiect de succes. Și a unui lucru bine făcut.

Educație pentru oraș

3.  Ce își amintesc copiii despre profesorii lor

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Și m-am uitat la tine cum stăteai acolo  împovărată de griji și stresată și ți-am zis că ce contează e să fii cu adevărat acolo pentru  copiii aceia care sunt elevii tăi . La final, cei mai mulți dintre ei nu își vor aminti ce planuri de lecție grozave ai scris. Nu își vor aminti ce materiale nemaipomenite ai afișat pe pereții clasei. Cât de corect așezate și cât de curate erau rândurile de bănci.

Nu, nu își vor aminti nici de cât de minunat arăta sala de clasă.

În schimb, își vor aminti de tine.

Ce își amintesc copiii despre profesorii lor

 4.  Pune-ti singur masca de oxigen 

 

  

 

 

 

 

Toate studiile arată și vedem și vorbind cu ei, că este o perioadă grea pentru profesori. Din păcate, însă, mulți sunt pe cont propriu, fără prea mult sprijin din exterior, așa că sfatul meu, cum am mai spus și altădată, este să își pună singuri masca de oxigen, să aibă fiecare grijă de propria persoană, cu speranța că vor reuși să se mențină într-o stare de bine și că vor trece fără probleme peste aceste vremuri.

Pune-ți singur masca de oxigen  

5.  Sfaturi pentru directorii de școli 

 

  

 

 

 

 

 

 

Dacă vă propuneţi ca echipă managerială să introduceţi schimbări la nivelul şcolii pe care o conduceţi, din experiența proprie și din lecțiile învățate, vă propun să aveţi în vedere următoarele direcţii principale de acţiune:

Sfaturi pentru directorii de școli

6.  Cum să ajungi director de școală

 

 

 

 

 

 

 

A  ajunge director de școală cred că trebuie să fie o evoluție normală în carieră a unui profesor (chestia propusă de unii, cu directori care nu au experiență de școală e foarte discutabilă!), care are ceva ani de experiență, care a avut anterior poziții de conducere și coordonare la nivelul departamentelor școlii, în proiecte de colaborare, care e apreciat de părinți, elevi și colegi, știe să se poarte, să asculte și să vorbească.

Cum să ajungi director de școală

7.  Cum începem noul an școlar

 

 

 

 

 

 

 

Așa cum am mai spus  de multe ori în anul care a trecut, cred că va trebui să schimbăm mult modul în care ne relaționăm cu elevii și în care concepem lecțiile, felul în care colaborăm în cancelarie și în care conducem școlile. 

Vă recomand ca la începutul anului școlar care vine să aveți în vedere starea de bine în școală și să:

Cum începem noul an școlar 

8.Unde este vocea profesorilor și a directorilor? 

 

  

 

 

 

 

Unde este vocea profesorilor și a directorilor, unde sunt organizațiile profesionale, care în alte țări au un cuvânt de spus în luarea deciziilor?

Unde este vocea profesorilor? 

9. Despre clasele în aer liber

 

 

 

 

 

 

Exact în ultima zi din iulie, am lansat campania „Clase în aer liber în România” și am propus școlilor de la noi să amenajeze spații de învățare în aer liber, în curtea sau în grădina școlii, ca o soluție la lipsa de spațiu cu care s-au confruntat în pandemie, dar nu numai, căci statul afară e o soluție bună, în general, orele afară, în natură, fiind speciale, iar conceptul de „outdoor learning” fiind unul tot mai diseminat.

De atunci, există multe școli care au preluat ideea, astfel încât avem astăzi, în diverse locuri din țară, astfel de clase.

Despre clasele în aer liber

10.Scaunul autorului

 

 

 

 

 

 

 

 

„Scaunul autorului” este o metodă de lucru care mi-e tare dragă (am văzut-o prima oară prin anul 2000, în programul „Reading and Writing for Critical Thinking”, la a cărui aducere în România am contribuit, vezi aici) și pe care am folosit-o adesea la clasă sau în cursurile de formare. Se utilizează la finalul unei activități de scriere liberă, creativă (pe care o putem desfășura la multe discipline de studiu!!), când autorii sunt invitați să împărtășească cu colegii ceea ce au scris, așezându-se pentru aceasta pe un scaun special, pe care scrie chiar așa, „scaunul autorului”. E un moment de sărbătorire a ceea ce scriu elevii/ cursanții.

Scaunul autorului 

Cam ce voi face în acest an

Tirajul cărții „Hai cu starea de bine în școală!” apărută în mai 2021 la Editura Corint s-a epuizat, vă mulțumesc tuturor celor care o aveți deja în biblioteca școlii sau în cea personală! Pe cei care nu o aveți încă și o doriți, vă anunț că va fi reeditată în curând, lucrez în această lună la ediția a doua. 

 

Profit de ocazie să vă spun că voi relua și cursurile pentru școli și profesori (pe tema stării de bine în școală sau altele de interes - învățarea bazată pe proiect, evaluarea prietenoasă, o școală prietenoasă, relația cu părinții, învățarea prin servicii în beneficiul comunității, școli fericite, educație cu bucurie etc.), webinariile pentru directori (cum să îmi schimb școala, școală și comunitate, leadership de școală modern, învățarea în sec.21, management participativ etc.). Vă invit să vă alăturați în acest an celor trei programe naționale pe care le coordonez (Toată școala citește, Clase în aer liber și învățare în natură, Dă culoare școlii tale!), să citiți ce scriu pe blogul „Despre educație-reforma la firul ierbii” și să urmăriți cum creștem starea de bine în cele 4 școli pilot care vor începe implementarea programului „Hai cu starea de bine în școală!” din semestrul al doilea, cu prima activitate mare - o ORĂ DE FERICIRE în orar la toate clasele. Gând bun!

P.S. Dacă am omis pe cineva în colaj, postați în comentarii fotografii cu cartea, mulțumesc!

Ce nu s-a făcut în 2021

Ar trebui să fiu mulțumită de 2021, mi-am lansat o carte al cărui tiraj s-a epuizat deja, am muncit mult și am lăsat ceva urme în școli, în mintea profesorilor și a directorilor, dar nu sunt mulțumită. A fost un an foarte greu pentru toată lumea, degeaba ne amăgim, ultimii 2 ani vor lăsa urme adânci, care se vor vedea în curând. 

 

Aș fi vrut să fie claritate pentru educație, dar nu avem, nu știm cât s-a pierdut, în doi ani de pandemie nu s-a făcut mai nimic pentru sistem, nu sunt analize a ceea ce s-a întâmplat și nici planuri concrete pentru viitor. Îmi pare tare rău să constat aceste lucruri, aș fi vrut să vorbesc despre realizări, dar asta este realitatea.

 

Nu au fost date echipamente digitale tuturor copiilor, nu au fost formați profesorii pe teme de pedagogie digitală, candidatii la functia de director nu au fost sprijiniți în niciun fel, nu au fost inițiate programe de sprijin pentru starea de bine a elevilor și a profesorilor, nu s-au publicat ghiduri și materiale ajutătoare pentru școli pentru perioada pandemiei, nu au fost făcute studii și analize ale pierderilor în învățare, nu am avut o platformă națională și seturi de lecții virtuale, nu au fost modificate curricula disciplinelor pentru a rămâne cu esențialul necesar, nu a fost acordată autonomie școlilor pentru a decide ce este mai bine pentru fiecare, în funcție de context, bugetul alocat în loc să crească, a scăzut, nu a fost conceput un plan pentru ieșirea din pandemie și ceea ce se numește „noua normalitate” și schimbarea de paradigmă. 

 

Au fost niște încercări de schimbare eșuate, pentru care nu știu cine răspunde – activități remediale ( 30 milioane de euro cheltuiți în câteva luni pentru ce?, cât s-a recuperat?, ce progres s-a făcut?), feedback dat de elevi ( știe cineva ce s-a ales de fișa propusă, cum a fost aplicată în școli, dacă a folosit la ceva sau nu?), pilotare ( care nu e pilotare, face fiecare școală ce vrea), concursul directorilor ( putea să fie mai modern organizat, fără test scris, cum ne-a zis OECD în 2017), testări de Covid pentru elevi organizate prost, vacanțe impuse când nu era nevoie și schimbarea componenței consiliului ARACIP pentru a putea fi controlat ( ca și cum în asta ar consta reforma acestei agenții care chiar are nevoie să fie schimbată). 

 

Și mai nimeni ( organizații, specialiști, universități, experți) nu a reacționat sau au fost puțini aceia care au făcut-o, pentru că fie au interese personale de a promova în carieră sau interese comune, de grup, cu oameni care se susțin unii pe alții să le fie bine la toți, fie pentru că sunt sau vor fi parte din proiecte plătite ale MEN ( vin banii de la PNRR, nu-i așa??), fie pentru că nu știu ce înseamnă să fii solidar și să faci ceva așa, doar de dragul copiilor și al educației. 

 

Cred că 2022 va fi la fel de rău, așa că faceți fiecare ce puteți mai bine, aveți grijă de voi și de copii, sunteți singuri și în acest an. Gând bun!

( sunt în grădină când scriu aceste rânduri, e o zi de primăvară și am făcut acest colaj de #retrospectivă2021 cu acest loc în care am stat cel mai mult anul trecut, oaza mea de bine, așa cum a arătat în fiecare lună din 2021, sper să vă placă!)

La mulți ani!