Texte recuperate (4) - tipuri de școli, după etos

Mi se pare important ca în proiectele care vizează schimbări la nivelul școlilor să se analizeze,  în primă fază, cât de pregătită este respectiva școală să infuzeze inovația propusă. S-ar putea, astfel, pregăti mai eficient implementarea proiectului și preveni posibilele obstacole. 

În fața unor provocări care le scot din rutină și din confortul obișnuit, reacțiile școlilor sunt diferite, în funcție de cultura organizațională pe care o au. De la renumitul Dean Fink, pe care l-am cunoscut personal prin anul 2000, am învățat că, din  această perspectivă, școlile se pot clasifica în 5 categorii, pe care le-am tot prezentat de atunci în diferite cursuri de formare a profesorilor și a directorilor și pe care le readuc în discuție, pentru că mi se par utile și în prezent, când se întrevăd diverse inițiative ce vizează schimbări la nivelul școlii (proiectul ROSE etc.):

Școli în mișcare, acelea care:

• favorizează succesul elevilor;
• prin eforturi comune, se adaptează la noile condiții și continuă să se dezvolte;
• își conștientizează obiectivele;
• au și voința, dar și priceperea pentru a-și atinge scopurile.

Școli care plutesc, acelea care:

• în aparență, posedă multe dintre caracteristicile unei școli eficace;
• de obicei, au rezultate bune( academice);
• elevii învață cu succes, indiferent de calitatea predării;
• nu îi pregătesc pe copii pentru schimbările care se produc în societate.

Școli care stagnează, acelea care:

• lucrează nici bine, nici rău;
• nu au ritmul adecvat pentru a face față schimbărilor;
• scopurile ineficiente și, deseori, contradictorii blochează progresul.

Școli care luptă pentru existență, acelea care:

• sunt conștiente de ineficiența activității lor;
• depun eforturi uriașe pentru a-și îmbunătăți activitatea;
• sunt într-o permanentă agitație productivă;
• acceptă riscul aplicării oricăror metode;
• până la urmă, vor reuși să se adapteze.

Școli care se scufundă, acelea care:

• ineficiente, izolate, caută vinovați și se bazează numai pe propriile puteri;
• din cauza apatiei sau ignoranței, au profesori ce sunt incapabili să se schimbe;
• dau vina pe părinți pentru rezultatele slabe ale copiilor;
• au nevoie de acțiuni ferme și de un sprijin considerabil.

August cu un nou curriculum

E august și în Finlanda intră în vigoare noul curriculum pentru educația de bază, clasele 1-9 (7-16 ani), la care se lucrează de câțiva ani. Acesta va sta la baza curriculumului local, pe care fiecare școală îl va elabora în funcție de propriile nevoi și priorități.

Idei cheie ale acestui nou curriculum național: implicarea activă a copiilor, învățare cu sens, bucuria de a învăța/  t he j o y o f l e a r n i n g  și o cultură/ un etos a/al școlii care promovează interacțiunea dintre elevi și profesori.

Valoarea fundamentală promovată de noul curriculum: fiecare copil este unic și are dreptul la o educație de calitate. Elevii sunt valorizați și încurajați, iar profesorii îi fac să simtă că modul în care învață și starea lor de bine contează.

Scopul principal al noului curriculum: să dezvolte etosul școlii și să infuzeze în sistem o abordare integrată/ integratoare, astfel încât elevii să conștientizeze legătura dintre conținuturile diverselor discipline, să combine cunoștințele și abilitățile dobândite la diferite materii și să le folosească în colaborare cu alții.

Curriculumul nucleu descrie 7 arii de competențe transversale (cunoștințe, deprinderi, atitudini, voință/will):

1. A gândi și a învăța să înveți. 
2.  Competență culturală, interacțiune și exprimare.
3.  A avea grijă de sine, managementul vieții personale. 
4. Multialfabetizare.
5. TIC.
6. Competențe pentru muncă și antreprenoriat.
7.  Participare, implicare și construirea unui viitor sustenabil.

Este prima oară când noul curriculum național obligă școlile să introducă cel puțin un modul interdisciplinar pe an școlar, derulat prin colaborarea dintre diferite discipline de studiu, cu mențiunea că  elevii trebuie să contribuie la planificarea acestuia.

Despre evaluare: are rolul de de a-l ghida și încuraja pe copil; elevii NU sunt comparați unul cu celălalt; se dezvoltă abilitățile de autoevaluare și interevaluare. Pentru a-i sprijini pe profesori să evalueze, curriculumul nucleu pune la dispoziția profesorilor criterii de  reușită pentru finalul claselor a 6-a și a 9-a.

Vorba aceea: wow!

Vorba de educație - Ken, din nou

Un interviu cât un tratat de pedagogie. Ken Robinson din nou, despre toate, pe rând, temeinic, cu prospețime, pe înțelesul tuturor: ce să îi învețe școala pe copiii de azi ( printre altele, să fie curioși, creativi și să comunice cu cei din jur),  care să fie rolul profesorului (să faciliteze învățarea și să creeze o relație cât mai bună cu fiecare elev al său), cum să evaluăm și dincolo de teste standardizate (mai mult descriptiv și mai puțin comparativ), spațiul școlii ca reflecție a diversității învățării, ce înseamnă un leadership școlar care motivează o cancelarie întreagă de profesori și chiar relatarea unui moment preferat din viața de elev (care i-a marcat. de altfel, și cariera), când un profesor a avut încredere în el și l-a pus să regizeze o piesă de teatru.

Mi-a plăcut mult și analogia educație – viziunea lui Peter Brook despre ce înseamnă, în ultimă instanță, teatrul. Ca să existe o experiență numită teatru, poți să renunți la multe - cortină, costume, scenariu, regizor, scenă, clădire, dar nu la un actor care interpretează ceva la care se uită cineva. Deci teatrul este un  cuvânt despre relații, despre legătura dintre un public și o performare. În educație e la fel, în centru sunt copiii și nu trebuie uitat nicio clipă că despre ei este vorba și că rostul profesorilor este să îi ajute să învețe.  

/>

77 sau despre succes în educație

77 au absolvit anul acesta, 77 au fost angajați. Cam asta ar însemna succes în educație. Școala Profesională Germană Kronstadt din Brașov e un parteneriat care funcționează între autorități locale, companii și inspectorat. Pe scurt,  se întâmplă așa: clădirea școlii a fost reabilitată de primărie și dotată de companii și arată excelent; elevii primesc o bursă lunară de 400 RON, fac practica în companiile partenere care, în această perioadă, le asigură masa și transportul, primesc o diplomă de absolvire recunoscută pe plan internațional și au prioritate absolută la angajare; tehnologiile cu care se lucrează  sunt de înaltă performanță (am văzut niște poze pe site-ul școlii de ziceai că ești în Germania!), iar, la final, din școală ies niște meseriași bine pregătiți - confecționeri articole din piele, sudori, operatori mașini unelte cu comandă numerică, electromecanici unelte și instalații industriale sau sculeri matrițeri.

(mai multe info pe site-ul școlii, aici)  

Postcards from Romania - Wild Meadows in August

1st August 2016, Runcu, Dambovița county