Ziua Educației, Ziua Profesorilor 2018

5 octombrie, Ziua Mondială a Educatiei e, de fapt, ziua profesorilor din fiecare colț de lume, iar mesajul UNESCO 2018 este unul la fel de puternic ca și în anii trecuți: „dreptul la educație înseamnă dreptul la un profesor calificat”.Acesta a fost ales pentru a reaminti faptul că în lume deficitul de profesori este încă unul foarte mare și, ca urmare, mulți copii nu au acces la educație de calitate.

Afișul evenimentului poate fi descărcat aici.
Mesajul comun UNESCO, UNICEF, ILO, UNDP poate fi citit aici.

Mă gândeam că în această zi ar fi frumos să ne arătăm respectul și prețuirea pentru profesori. Ce ați zice dacă:

- le-am trimite niște mesaje și felicitări?
- am face o vizită la școala unde am învățat?
- am invita la școală un profesor renumit din zonă să ne povestească despre viața/ experiența lui/ei?
- am face un banner cu „mulțumesc” în mai multe limbi și l-am afișa în clasă/ școală?
- am da un telefon sau am scrie un mesaj unui fost profesor care ne-a inspirat și ne-a influențat alegerile în viață?
- le-am pregăti profesorilor noștri mici surprize care să le facă plăcere?
- am sta de vorbă cu profesorii noștri în mod informal, despre ce ne mai place și ce preocupări mai avem?

Dar sunt sigură că voi aveți idei și mai creative. Succes! 😊

Later edit, 5 octombrie, seara: 
Am văzut că această postare i-a inspirat pe mulți, școli care nu au organizat niciodată ceva special de 5 octombrie au făcut în această zi tot felul de activități. 

 

DPC, altfel

Inovator și riguros ca de obicei (îmi amintesc că prin anii 90 un curs organizat prin BC pentru profii de engleză din județ ne-a schimbat multora viziunea asupra a ceea ce însemna predarea modernă a limbii engleze, iar toate proiectele în care am lucrat cu ei de-a lungul anilor au fost deschizătoare de drumuri), British Council ne-a invitat ieri să ne prezinte un proiect despre cum se poate face dezvoltare profesională continuă/ DPC și altfel – prin crearea, în zonele rurale, a unor comunități de practică în cadrul cărora, așa cum spune managerul de proiect, Alina Constantinescu, „profesorii se întâlnesc lunar și învață împreună metode noi și interactive de predare a limbii engleze, urmăresc filme despre educație, citesc texte relevante, testează metode, își povestesc dificultățile pe care le întâmpină și găsesc soluții împreună.”Mai multe despre acest proiect aici.

Vorba de educație - gândirea critică

photo credits - chronicle com

Pentru că e incredibil cât de ușor sunt manipulați oamenii și cât de greu este pentru mulți să gândească cu mintea lor, astăzi, din nou, pe scurt, despre gândirea critică ca abilitate aflată dacă nu chiar pe primul loc, atunci cu siguranță printre primele poziții în toate analizele referitoare la scopul educației în prezent și viitor. Menționez că fac parte din micul grup care a adus în România, prin 1998, un program de formare a profesorilor care s-a dovedit de-a lungul anilor unul de mare succes - „Lectura și scrierea pentru dezvoltarea gândirii critice”. Ce am scris mai jos are la bază experiența directă cu/ din acest program.

Ce înseamnă? 

A gândi critic înseamnă a te poziționa față de o idee/ informație/ acțiune sau a găsi o soluție la o problemă nu în mod automat, ci abia după ce ai analizat- o cu mintea proprie, ai reflectat asupra ei din mai multe perspective, ai făcut corelații cu ceea ce știi deja și cu ce poți previziona și i-ai evaluat impactul și consecințele. A gândi critic înseamnă să înțelegi ceea ce citești sau înveți, să fii capabil să extrapolezi cunoștințele pe care le ai și să le aplici în contexte diferite, de viață reală.

Cum se formează?

Deși gândirea critică este tot mai necesară pentru a ne adapta unei lumi din ce în ce mai complexe și variate, este evident că foarte puțini dintre noi avem această capacitate de a încadra corect concepte și informații și de a integra creativ idei și resurse.

Gândirea critică este o abilitate care se dezvoltă în timp și, în acest sens, rolul școlii este unul major. Este foate important de specificat faptul că gândirea critică nu se formează în cadrul unei singure discipline, ci e nevoie de un demers care să se întâmple la nivelul  întregii școlii („whole-school approach”), ceea ce înseamnă că:

- metodele didactice care o dezvoltă trebuie folosite de toți profesorii la toate disciplinele de studiu;

- este nevoie de formarea profesorilor și participarea acestora la cursuri/ ateliere care dezbat această tematică (când am implementat un program de acest gen în școala pe care o conduceam la un moment dat, am organizat sesiuni de formare la nivelul școlii și i-am învățat pe toți colegii ce înseamnă lectura și scrierea pentru dezvoltarea gândirii critice/LSDGC și am avut o abordare comună la nivel de școală, efectele fiind vizibile la copiii cu care lucram);

- este inclusă în misiunea școlii și  există o țintă în planul de dezvoltare al școlii care vizează acest aspect;

- se urmărește acest scop și în activitățile extrașcolare organizate de școală.

Acest model a fost conceput și implementat cu succes, cu efecte vizibile și măsurabile, într-o școală din România, în perioada 1997-2005. 

De unde pornim?

Din fericire, dezvoltarea gândirii critice în școli  este la noi un proces care are o istorie (am fost parte din acest proces și am scris despre asta aici), există curricula de cursuri deja dezvoltate, sunt formatori acreditați și o mulțime de profesori formați în acest domeniu. De asemenea, există resurse/ cărți/ articole etc. în care sunt prezentate exemple de metode didactice ce dezvoltă gândirea critică (unele sunt incluse chiar în curriculumul pentru clasele primare, vezi aici). Vorbim aici despre dezbatere, discuția exploratorie, știu/vreau să știu/ am învățat, turul galeriei, lectura ghidată, mozaic, SINELG, diagrama Venn, harta conceptuală, cubul, rețeaua de discuții etc. Multe dintre ele sunt descrise în programul LSDGC.

Succes!😃