Monitorul EU despre starea de bine la noi

 

Ieri,  a fost dat publicității „Monitorul educației și formării 2021”, raportul pentru România. Am selectat referirile legate de starea de bine/ bunăstare.

 „În ultimii ani, bunăstarea elevilor a beneficiat de o atenție sporită la nivel de politici. 

Bunăstarea a fost integrată în noul cadru de asigurare a calității, care a intrat în vigoare în septembrie 2021. Cadrul definește bunăstarea ca fiind atitudinile predominant pozitive ale copiilor și tinerilor față de învățare, școală, cadre didactice și colegi. Acestea sunt determinate și influențate de factori individuali, familiali, școlari și comunitari. Măsurile luate de școli pentru a sprijini bunăstarea elevilor vor fi evaluate în cadrul evaluărilor externe efectuate de organismul de asigurare a calității în învățământul preuniversitar (ARACIP)1. 

Școlile vor trebui, de asemenea, să reflecteze asupra acestor aspecte în autoevaluările lor. Printre măsurile recente de îmbunătățire a bunăstării la școală se numără orientările metodologice din 2020 pentru combaterea violenței și a bullyingului. Conceptul de bunăstare a fost, de asemenea, integrat în diferitele programe școlare din învățământul primar și secundar inferior, de exemplu, în cadrul dezvoltării personale, al competențelor sociale esențiale și al competențelor digitale (Palade et al, 2020). 

Cu toate acestea, în practică, conceptul a fost adoptat într-o măsură limitată în practicile și experiențele concrete de învățare. În învățământul superior, nu există o definiție oficială a bunăstării. Totuși, criteriile de evaluare legate de eficacitatea educației se referă la cerința ca universitățile să creeze un mediu de învățare favorabil pentru studenți și să răspundă așteptărilor, nivelului de satisfacție și nevoilor studenților în raport cu programul lor de învățare (ARACIS 2019).

Elevii români raportează un nivel mai scăzut de bunăstare decât colegii lor europeni. În
cadrul Programului pentru evaluarea internațională a elevilor (PISA) din 2018, aproape 34 % dintre tinerii români în vârstă de 15 ani au declarat că au fost afectați de fenomenul de bullying cel puțin de câteva ori pe lună. Acesta este unul dintre cele mai ridicate niveluri din UE, semnificativ mai mare decât media UE de 22,1 %. Elevii defavorizați au raportat o incidență mult mai ridicată decât colegii lor mai avantajați (39 %, comparativ cu 26,7 %). Performanța elevilor care au raportat acte de bullying a fost cu 40 % mai mică, echivalentul a aproximativ un an de școlarizare. În comparație cu media UE, de două ori mai mulți adolescenți români au absentat o zi de școală cel puțin o dată în perioada de două săptămâni înainte de a susține testul PISA (50 %, comparativ cu 25 %). 

În plus, aproape 45 % dintre elevii români au considerat că nu au sentimentul de apartenență la
școală, mai mult decât media din UE (35 %). ”

Pandemia a avut un impact negativ asupra elevilor români, cei care provin din medii
defavorizate fiind afectați în mod deosebit. Pandemia a agravat bunăstarea copiilor prin
limitarea accesului la servicii publice de bază, prin restricționarea socializării și prin reducerea veniturilor familiilor, în special în familiile defavorizate (World Vision, 2020). Pandemia de COVID-19 a dus la prelungirea perioadelor de închidere a școlilor2 și la trecerea la învățământul la distanță.