Domnul ministru David este bine intenționat și își dorește să reformeze educația, nu se grăbește, pe bună dreptate, analizează, discută, întoarce lucrurile pe toate fețele și sper să ia decizii bune în final. E bine, dar…
Pagini
- Acasa
- Despre mine
- Publicatii
- Experienta
- Oferta de cursuri pe teme de educatie
- Cum transformi o scoala
- Vorba de educatie
- Campania „Scoli creative”
- Campania „Toata scoala citeste”
- Clase în aer liber - educație în natură
- Starea de bine in scoala
- Videos
- Fotografii - viața profesională
- Media
- Recunoastere si testimoniale
- Contact
marți, 20 mai 2025
QX (2)
luni, 19 mai 2025
EN în QX
Mândră de elevii mei!
Citesc o postare făcută ieri de o fostă elevă și mă gândesc că rezultatele muncii unui profesor nu se văd imediat, pot trece ani până să constați că nu ai muncit degeaba. Atât cât s-a putut, într-un sistem care niciodată nu ne-a sprijinit, am făcut și noi, cei mai mulți dintre profesori, ceva bun pe lumea asta. În ultimele săptămâni de coșmar am fost mândră de mulți foști elevi, de cum au gândit și votat pentru binele familiilor lor și al țării.
sâmbătă, 17 mai 2025
Cum poate fi distrusă democrația în 4 pași
Mă întreb în aceste zile cum este posibil să trăim aceste vremuri de cumpănă, cum e posibil să existe atât de mulți oameni buni și inteligenți ce sunt „vrăjiți” de vorbele unor falși guru și par hipnotizați de ce li se spune?
Până când o să apară (dacă vor apărea) niște studii sociologice care să explice într-un fel situația actuală, las aici rezumatul unui video cu un interviu din 1984 al fostului agent KGB, Yuri Bezmenov, care te pune pe gânduri, pentru că ce spunea Bezmenov în 1984 se întâmplă azi.
Iată un rezumat făcut de bigthink.com:
Bezmenov spune că există un plan pe termen lung pus în joc de Rusia pentru a învinge America prin război psihologic și „demoralizare”. Este un plan pe termen lung, care durează decenii pentru a fi realizat, dar se pare că deja dă roade.
Bezmenov a subliniat că activitatea KGB-ului nu implică în principal spionaj, ci 85% din ea este „un proces lent pe care îl numim fie subversie ideologică, fie război psihologic”.
Bezmenov a descris acest proces drept „o mare spălare a creierului”, care are patru etape de bază.
Prima etapă se numește „demoralizare”și durează între 15 și 20 de ani. Potrivit fostului agent KGB, acesta este numărul minim de ani necesari pentru a reeduca o generație de tineri. Ei sunt programați să gândească și să reacționeze la anumiți stimuli într-un anumit model, după modelul lui Pavlov. Nu îi poți face să se răzgândească, chiar dacă îi expui la informații autentice și demonstrezi că albul este alb și negrul este negru. Nu poți schimba percepția de bază și logica comportamentului.
„O persoană care a fost demoralizată nu este în măsură să evalueze informații adevărate. Faptele nu-i spun nimic. Chiar dacă îi dai informații cu dovezi autentice, cu acte, cu poze, chiar dacă îl duc cu forța în Uniunea Sovietică și îi arăt un lagăr de concentrare, el va refuza să creadă, până când va primi o lovitură mortală. Abia când o cizmă militară îi strivește capul va înțelege. Dar nu înainte de asta. Aceasta este tragedia situației de demoralizare.”
Odată terminată demoralizarea, a doua etapă a spălării ideologice a creierului este „destabilizarea”. În această perioadă, care durează doi până la cinci ani, ceea ce contează este țintirea elementelor structurale esențiale ale unei națiuni: economia, relațiile externe și sistemele de apărare. Practic, Rusia va căuta să destabilizaze fiecare dintre acele domenii din Statele Unite, slăbind-o considerabil.
A treia etapă este „criză”. Ar dura doar până la șase săptămâni pentru a trimite o țară în criză, a explicat Bezmenov. Criza ar aduce „o schimbare violentă a puterii, structurii și economiei” și va fi urmată de ultima etapă, „normalizare”. Atunci țara ta este practic preluată, trăind sub o nouă ideologie și realitate. Adio democrație, începe întunericul.
Educația pentru democrație este mai necesară ca oricând, ar trebui să avem o oră pe săptămână în orar.
vineri, 9 mai 2025
Mesaj pentru profesori
Aseară a avut loc dezbaterea dintre candidații la președinție Nicusor Dan și George Simion. Undeva, spre final, Nicușor a transmis profesorilor următorul mesaj:
luni, 21 aprilie 2025
Papa Francisc despre educație
Lumea educației e tristă și ea, pentru că Papa Francisc a vegheat-o în permanență și i s-a adresat în numeroase rânduri, cu blândețea și înțelepciunea bine cunoscute:
luni, 7 aprilie 2025
Evaluarea profesorilor e pentru progres, nu pentru salarizare diferențiată
Mă uit la discuțiile care au loc zilele acestea în spațiul
public și cred că e nevoie de lămuriri, profesorii nu sunt împotriva evaluării
capacității lor profesionale (evaluare care are loc, de fapt, la finalul anului
școlar sau prin inspecții curente, așa că nu e adevărat ce mai spun unii, că
profesorii nu sunt evaluați), ci se împotrivesc, pe bună dreptate (și sunt susținuți
în acest demers de diverși experți credibili), evaluării care să stea la baza unor salarii diferențiate,
considerată a fi o provocare extrem de dificilă la nivel international.
În al doilea rând, evaluarea anuală a profesorilor unei
școli nu se face pe platforme și de către
persoane din afara organizației școlare, așa cum propune un prim ministru
care nu are habar de ce se întâmplă în educație. Evaluarea profesorilor este o responsabilitate
a managementului școlii în care lucrează profesorii. Dacă avem conduceri
de școli eficace și directori buni, avem și evaluări ale profesorilor bune,
unele care să contribuie la progresul lor profesional. Așa cum am mai spus de
nenumărate ori, ar fi trebuit să se investească masiv în formarea directorilor,
care au dat concurs și au fost apoi lăsați singuri, fără îndrumare și coaching,
fără ghidare și feedback pe o perioadă mai lungă, cum se întâmplă în alte țări. Pentru că nu s-au realizat formări valoroase ale directorilor de școli, nici evaluarea profesorilor nu a ieșit din tiparele
obișnuite, sugerate de ministerul încremenit și el în propriul proiect.
Ce înseamnă o EVALUARE EFICACE a profesorilor? Nu înseamnă completarea mecanică a unei fișe tip de evaluare, una depășită și nefuncțională, ci înseamnă un proces derulat la nivelul școlii, cu timp și proceduri pentru observații, feedback, discuții individuale și furnizarea de sprijin pentru îmbunătățirea activității la clasă, care este principalul scop al evaluării profesorilor. Ca urmare a acestui proces, profesorii sunt cuprinși în programe de formare profesională, adecvate nevoilor identificate. Managementul școlii trebuie să se bazeze în procesul de evaluare a personalului pe ideea că nu dorim să pedepsim și să sancționăm profesorii, ci ne propunem să identificăm problemele existente, să le analizăm și să îndreptăm lucrurile care nu merg.
În cursul meu de leadership educațional, la subiectul legat
de evaluarea personalului, dau și soluții pentru directorii care doresc să
experimenteze, le prezint un MODEL DE EVALUARE A PROFESORILOR pe care l-am
creat și utilizat ani de zile într-o școală de stat și într-una privată.
Acest model constă în următoarele (l-am prezentat și AICI)
1.
Autoevaluare - o evaluare eficace
trebuie să pornească de la un demers 𝐫𝐞𝐟𝐥𝐞𝐱𝐢𝐯 asupra activității desfășurate, pe care profesorii și personalul
administrativ îl pot realiza prin completarea unui set de fișe de autoevaluare
specific școlii, unele simple și ușor de completat, care se referă la
activitatea didactică, explicit-educativă, extrașcolară, responsabilitățile
avute la nivelul organizației, proiectele în comunitate etc. Iată 2 modele de
fișe pe care le-am utilizat în anii 1995-2005:
2.
Feedback de la middle management și inspectorat - procesul evaluativ trebuie să includă și intervenția și
aprecierea reprezentanților managementului de mijloc, pe domenii (responsabili
de comisii și departamente), precum și evaluarea realizată în cadrul unor
inspecții curente.
3.
Feedback de la elevi – se colectează din
fișele de feedback al elevilor care au devenit obligatorii prin metodologie
MEN.
4.
Întâlnirea individuală de
evaluare anuală cu dircetorul școlii – la finalul procesului de evaluare, are
loc o 𝐢̂𝐧𝐭𝐚̂𝐥𝐧𝐢𝐫𝐞 𝐢𝐧𝐝𝐢𝐯𝐢𝐝𝐮𝐚𝐥𝐚̆ 𝐝𝐞 𝐞𝐯𝐚𝐥𝐮𝐚𝐫𝐞 𝐜𝐮 𝐝𝐢𝐫𝐞𝐜𝐭𝐨𝐫𝐮𝐥 𝐬̦𝐜𝐨𝐥𝐢𝐢, acordarea
calificativului, prezentarea raportului de evaluare și fixarea obiectivelor
pentru anul școlar următor.
Întâlnirea individuală de
evaluare are loc o dată pe semestru sau pe an școlar între director şi fiecare
membru al personalului. E o discuție prietenoasă, față în față, în cadrul
căreia:
- se analizează activitatea
persoanei evaluate, evidențiindu-se punctele tari şi punctele slabe, pe baza
activității de monitorizare realizate de director de-a lungul anului școlar și
a fișelor de autoevaluare completate de profesor;
- se identifică nevoile de
formare şi se explorează modalităţi de dezvoltare profesională;
- pot fi conştientizate
diferenţele între percepţia de sine şi cea a celorlalți;
- se pun în discuție cooperarea
între membrii personalului şi stilurile de comportament;
- se stabilește un acord privind
pașii concreţi de făcut (3-4) pentru a îmbunătăți activitatea din anul şcolar
viitor;
- directorul primește la rândul
lui feedback privind stilul său de conducere.
De reținut faptul că întâlnirile de acest gen au loc
într-un climat de respect şi încredere reciproce, în care primează regulile
feedback-ului și ale unei comunicări eficace.
Pentru a realiza o evaluare bună și corectă, școala ar
trebui să elaboreze o politică specific privind evaluarea
personalului, una care să fie cunoscută de toți profesorii școlii încă
de la începutul anului școlar sau al angajării în școala respective. Nu ar
strica ca ministerul să furnizeze un model de astfel de politică. Acest text
trebuie corelat cu standardele pentru profesori și fișa postului, care să
includă obiectivele SMART de atins de către profesori în anul școlar pentru
care se realizează evaluarea. Textul de politică a școlii privind evaluarea
profesorilor include metodologia de evaluare, criteriile corelate cu standardele
profesionale, etapele și intrumentele de evaluare utilizate în procesul de
evaluare.
O
întrebare importantă care apare în procesul de evaluare este ce facem cu
profesorii a căror evaluare nu corespunde cu standardele. Personal, cred că tot
la nivelul școlii ar trebui create mecanisme de a aborda aceste situații și a
lua măsuri, de la monitorizarea mai atentă, sprijin pentru dezvoltare
profesională etc., până la desfacerea contractului de muncă.
joi, 3 aprilie 2025
Salarizarea profesorilor pe bază de performanță, episodul 3
Sunt atâtea alte priorități în sistemul de învățământ, dar nu, noi avem un fix, salarizarea profesorilor pe bază de performanță, tot se revine la ea de câțiva ani.
miercuri, 26 martie 2025
În mintea generației Alpha
![]() |
| foto din arhiva personală |
Cei mai mulți elevi din învățământul preuniversitar fac
parte din generația Alpha, despre care am mai scris aici. Generația Alpha sunt
copiii născuți între 2010-2024, care au în prezent vârsta de 15 ani și mai
puțin. Până în 2035, Generația Alpha va reprezenta 24% din populația globală,
fiind crescută într-o lume digitală și având perspective, obiceiuri și
aspirații unice.
Compania lui Mark McCrindle, cel care a dat numele
generației Alpha și a realizat primele cercetări asupra ei, a dat recent publicității un studiu întrebând copii cu vârsta între 7 și 15 ani despre cum le place să
învețe, cum ar dori să muncească și ce cred despre viitor.
Mi se pare că orice profesor și orice persoană care
lucrează cu copii născuți după anul 2010 ar trebui să cunoască această
generație pentru a o înțelege și a ști cum să o abordeze pentru ca acești copii
să își atingă potențialul maxim.
Iată răspunsurile:
Cum vă place să
învățați?
36% cu videos
19% prin activități manuale
16% prin jocuri și aplicații
16% prin discuții de grup
13% citind cărți
Dacă ai primi bani de
buzunar, i-ai cheltui sau i-ai economisi?
15% o să îi cheltui, cu siguranță
6% posibil să îi cheltui
6% e posibil să îi economisesc
27% o să economisesc, cu siguranță
46% o parte aș cheltui, o parte aș economisi
Cum ai dori să muncești
când vei fi adult?
34% călătorind
30% de acasă, folosind un computer
24% într-un birou, cu o echipă
12% în aer liber, construind ceva sau creând lucruri
Cum te raportezi la viitor?
40% foarte încrezători
23% puțin încrezători
25% puțin îngrijorați
12% foarte îngrijorați
Cum te raportezi la tehnologiile din viitor?
32% curioși
21% îngrijorați
19% pasionați
16% interesați
13% încrezători
Nepoțica mea, Noria Anastasia, face parte din această generație și, într-adevăr, a învățat multe din vizionarea unor filmulețe, dacă primește bănuți de la noi atunci când pleacă în călătorii îi și cheltuie pe lucruri care îi plac, dar se întoarce acasă cu o parte din ei, îi place să călătorească și e curioasă în ceea ce privește tehnologiile. Aș zice că are exact profilul reieșit din cercetarea McCrindle.
Sursa: AICI
luni, 17 martie 2025
10 repere pentru transformarea școlii
După 45 de ani de muncă în domeniul educațional și având în spate experiențe de lucru diverse, inclusiv de leadership școlar, zeci de proiecte și contacte cu mii de profesori, directori și elevi, am ajuns la concluzia că, pentru a face față complexității lumii prezente și viitoare, sistemul de învățământ românesc trebuie să se schimbe de jos în sus (de sus în jos s-a dovedit de zeci de ani că este imposibil), având în vedere următoarele 10 repere:
1.
profesorii sunt elementul principal
pentru schimbare și investiția în dezvoltarea lor profesională pe teme moderne și
inovatoare este esențială.
2.
un leadership performant, bazat
pe pregătire temeinică în domeniu, care să conducă procesul de transformare a
școlii.
3.
demersul educațional în școală trebuie
să aibă în vedere nu doar rezultatele academice ale copiilor, ci și acele
aspecte care țin de latura emoțională, socială și fizică a elevilor.
4.
învățarea este un proces care
nu are loc de frică și sub amenințări, ci se întâmplă într-o atmosferă
relaxată, cu bucurie și motivație intrinsecă.
5.
în loc să se focalizeze doar pe
pregătirea pentru teste, școlile ar trebui să dezvolte la copii creativitatea,
gândirea critică și pregătirea pentru viața reală, care nu pot fi evaluate prin
teste standardizate.
6.
dezvoltarea creativității
trebuie să fie o țintă strategică a școlii, ținând cont de impactul acesteia în
lumea modernă de azi și din viitor.
7.
creșterea stării de bine a
profesorilor, elevilor și părinților e unul dintre obiectivele strategice ale
proiectului de dezvoltare instituțională și o condiție pentru transformare
sustenabilă.
8.
educația nu înseamnă aceleași
metode pentru toți copii, ci abordări personalizate, care să aibă în vedere
modul propriu în care învață fiecare copil, talentele și interesele pe care acesta
le are și tipul de inteligență care îl caracterizează.
9.
școlile ar trebui să încurajeze
colaborarea și progresul fiecărui copil, și nu competiția pentru rezultate cât
mai bune la teste și examene.
10. crearea unei comunități școlare puternice, în care profesorii, părinții și membri ai comunității colaborează pentru binele copiilor.
Pentru ca eforturile de transformare să aibă
succes este nevoie să avem în fața noastră ținta către care tindem atunci când
dorim să ne schimbăm școala și să răspundem la întrebări de genul: Ce fel de școală ne dorim? Care este
profilul unei școli care să răspundă așteptărilor pieței muncii și ale noilor
generații de copii? Este școala pe care ne-o dorim una bună? Ce înseamnă, până
la urmă, o școală bună pentru vremurile prezente și cele viitoare?
În ultimii douăzeci de ani am studiat schimbările
ce au avut loc în educația din lume și am remarcat tendința de a apropia școala
de copii, de a individualiza învățarea și a focaliza procesul didactic pe
progresul fiecărui elev din instituția școlară.
Școala
nu mai este doar despre pregătirea pentru teste, ci despre pregătirea pentru
viață. Școala nu mai este despre selecția prin examene, ci despre dezvoltarea
academică și personală a fiecărui copil din clasă. Școala nu mai este doar
despre transmiterea de cunoștințe, ci despre formarea de competențe necesare
pentru a supraviețui într-o lume încercată de provocări. O școală bună pune în
centrul întregii sale activități binele și progresul fiecărui copil al său.
(Fragment din cartea „Cu ne transformăm școala- reflecții, idei și practici de leadership modern”, Anca Tîrcă, 2025, în curs de publicare; orice preluare a acestor idei trebuie să menționeze sursa)



.jpg)





.jpg)





.jpg)